Articol de Marian Ursescu - Publicat miercuri, 15 mai 2013 00:00 / Actualizat marti, 14 mai 2013 19:43
Monica Brosovszky Boriga a cucerit titlul cu ICIM Arad. Soţul său, Gabriel Boriga, primarul din Tîrgovişte, a susţinut echipa adversă, CSM. Cei doi soţi nu vorbesc despre baschet acasă.
Sînt în tabere diferite, deşi formează o familie. Monica joacă la ICIM, prima ei iubire din baschet, iar soţul său, Gabriel Boriga, edilul din Tîrgovişte, susţine, normal, echipa pe care primăria o finanţează.
Luni seară, Monica a cîştigat. Şi a făcut-o în deplasare, pe terenul soţului! La final, cînd arădencele îşi trăiau bucuria, în Sala Sporturilor din Tîrgovişte, iar Monica îmbrăca încă o dată tricoul de campioană, soţul său nu mai era în tribune.
Supărarea era prea mare. "Îl înţeleg, dar nu am ce să-i fac! Mie îmi pare rău, pentru el şi pentru oamenii care iubesc baschetul în Tîrgovişte", spune Monica. Ea ar fi putut juca pentru CSM, dar orgoliile sînt prea mari în oraşul de lîngă Turnul Chindiei.
- Monica, aţi cîştigat titlul la Tîrgovişte, deşi puţini vă dădeau şanse de reuşită, nu?
- Aşa e. Chiar şi suporterii noştri, prieteni, apropiaţi, nu ne dădeau vreo şansă. Înainte de finală tot auzeam vorbindu-se că vom pierde cu 3-0, că Tîrgovişte are o echipă mai bună. Noi am crezut însă pînă la capăt în visul nostru.
- Mai credeaţi şi cînd tabela arăta 18-0 pentru adversare?
- În baschet e posibil orice. Uite, ultima finală în Euroligă, la băieţi. Real Madrid a condus cu 17 puncte, dar Olympiacos a revenit şi a învins la 12 lungimi distanţă. Cînd eşti echipă, cînd speri pînă la capăt, se poate orice!
- E cel mai muncit titlu din cariera ta?
- Cred că da! Primul titlu şi ultimul nu se uită. Primul a fost în 1994, tot cu Aradul, cîştigat tot cu 3-2 la general şi tot în deplasare, la Cluj. Acum acesta, decis tot în prelungiri, cum se spune. Bucuria e enormă.
- Ţi-ai supărat soţul. El spera ca Tîrgovişte să cîştige.
- Îmi pare rău, pentru asta îmi pare rău! Pentru el şi pentru cei care sînt lîngă echipă, la Tîrgovişte. Dar în viaţă nu putem fi cu toate. La Tîrgovişte, o spun cu durere în suflet, sînt prea mari orgolii. Echipa asta face cinste oraşului, iar mulţi dintre cei de acolo luptă să o distrugă. Nu-i înţeleg!
- Se spune că se va desfiinţa?
- Ar fi păcat. Să nu se uite că fetele astea au scris istorie în Euroligă, că nici o echipă românească nu a mai ajuns acolo, că au cîştigat Cupa României şi sînt vicecampioanele României! Nu e puţin lucru.
- Voi discutaţi în casă despre baschet? Cum aţi trecut peste finala asta în care eraţi în tabere diferite?
- Sincer, nu prea discutăm. Îţi spun şi de ce. Am stat despărţiţi foarte mult timp, eu la Arad, Gabi la Tîrgovişte. Şi cînd ne vedem sau ne auzim la telefon, lăsăm baschetul pe planul doi. Uite, îţi povestesc cum am trăit amîndoi după meciul patru, de la Arad.
- Spune, te rog!
- Noi dacă am fi cîştigat, eram campioane. Ne-a bătut Tîrgovişte la trei puncte. El era, normal, fericit, dar nu s-a dus cu echipa, a venit acasă. Am decis să ieşim la restaurant, în oraş. Fiul meu, Alexandru, de şase ani, nu înţelegea de ce sînt supărată. Îmi spunea tot timpul: "Mami, ai pierdut un singur meci, o să-l cîştigi pe următorul!".
- La final, la festivitatea de premiere, nu a mai rămas să vadă bucuria ta şi a coechipierelor, să vadă cum Monica bate toba.
- Nu a mai rămas, era şi firesc! Noi ne-am bucurat însă enorm. Cum să nu te bucuri cînd nimeni, repet!, nu ne dădea şanse, cînd revii de la 18 puncte, cînd faci un joc senzaţional?!
- Aveţi şi voi probleme financiare, au fost momente cînd aţi făcut grevă, nu v-aţi antrenat pentru că nu vă primiserăţi banii. Ce s-a mai întîmplat?
- Sperăm să se rezolve toate. Am mers pînă la capăt, am uitat de greutăţi şi neajunsuri. Am fost superunite, am format o echipă de la prima la ultima. Am mai jucat şi în Ungaria, în Spania, erau şi acolo americance, jucătoare străine. Cînd salariile întîrziau, nu mai rămîneau, plecau. Or, la Arad nu s-a întîmplat asta!
Mai vrea să joace un an
La 39 de ani, Monica nu se gîndeşte la retragere. Nu ştie dacă va continua la Arad sau se va întoarce, poate, la Tîrgovişte. "Băiatul va merge la şcoală. O să stăm să ne limpezim minţile, să ne lingem rănile, cum se spune, şi voi lua o decizie împreună cu soţul", spune Monica. Simte că mai poate juca. "Fizic şi psihic sînt bine, chiar dacă genunchiul stîng, la care nu mai am menisc, îmi face probleme. Am un început de artroză, se freacă os pe os, dar parcă nu pot abandona baschetul", adaugă Monica.
10 puncte a marcat Monica în meciul cinci al finalei de la Tîrgovişte, cîştigat de echipa sa cu 85-82
6 titluri are în carieră Monica. Patru cîştigate cu Aradul, în 1994, 1997, 2011 şi 2013, şi două cu CSM Tîrgovişte: 2007 şi 2009
"Cînd am spus că sîntem echipă, m-am referit la caractere. În sport, să nu se uite, caracterul dublează valoarea! Prin asta am cîştigat la Tîrgovişte" (Monica Brosovszky Boriga)
"În casă, eu şi soţul meu nu discutăm despre baschet. Şi aşa ne vedem puţin timp, stăm la distanţă. Familia e pe primul plan" (Monica Brosovszky Boriga)
"Cînd am cîştigat Cupa Europei Centrale, am fost luate în rîs: «Aţi cîştigat şi voi Cupa Agriculturii». Nu am băgat în seamă răutăţile" (Monica Brosovszky Boriga)
Rezultatele finalei
CSM Tîrgovişte- ICIM Arad 54-59
CSM Tîrgovişte-ICIM Arad 79-78
ICIM Arad-CSM Tîrgovişte 67-58
ICIM Arad-CSM Tîrgovişte 73-76
CSM Tîrgovişte-ICIM Arad 82-85
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
