Articol de Mitică Docan - Publicat joi, 30 noiembrie 2017 09:19
Britanicul Chris Froome, de 4X câștigător al Turului Franței, a confirmat prezența în Turul Italiei și Turul Franței pentru 2018. Misiunea este una copleșitoare: vrea să le câștige pe amândouă, fapt nemaivăzut după Marco Pantani, în 1998.
Vestea cea mare a sosit ieri, când organizatorii Turului Italiei au dezvelit un traseu fenomenal pentru ediția cu numărul 101 a Corsei Rosa. Chris Froome va fi la startul din Ierusalim al Giro, urmând să atace cățărări legendare ca Zoncolan și Etna, să parcurgă în jur de 40 de kilometri de contratimp și să se pozeze în sprintul de final, de pe 28 mai, din Forumul Roman al Cetății Eterne.
Performanța ar fi pantagruelică. Dacă ar reuși să își adjudece tricoul roz, Froome ar deveni abia al treilea ciclist care e deținător en-titre al celor 3 Mari Tururi (al Italiei, al Franței și al Spaniei), după Bernard Hinault, în 1983, și Eddy Merckx, 1972-1973. Merită menționat că niciun ciclist nu a reușit să câștige cele 3 Mari Tururi într-un an calendaristic în toată istoria sportului pe două roți.
Organizatorii Il Giro au primit o mână de ajutor din Israel, prima țară care va găzdui startul unui Mare Tur în afara Europei și care a contribuit cu 2 milioane de euro pentru onorariul rutierului în vârstă de 32 de ani de la Sky.
Cimitirul orgolioșilor
Învăluită în aburii propriei excepții, dubla Giro/Le Tour a șlefuit carierele marilor cicliști din ultimul secol. Numele pot fi numărate pe degete, cariere care răsună de gravitate: Fausto Coppi, Jacques Anquetil, Eddy Merckx, Bernard Hinault, Stephen Roche, Miguel Indurain sau Marco Pantani. Ca de obicei, "Canibalul" Merckx deține recordul de "duble", trei, în 1970, 1972, 1974.
Dar perioada modernă a ciclismul, cu tot ceea ce a adus Lance Armstrong, adică specializarea rutierilor pe un singur Mare Tur al sezonului, a transformat provocarea într-un cimitir al orgoliilor.
Recent, Alberto Contador și-a frânt speranțele pe pantele ascuțite din Dolomiți, adjudecându-și tricoul roz, dar sufocându-se ca urmare în Turul Franței. Anul trecut, columbianul Nairo Quintana a urcat pe podium în Giro, loc 2, după care a fulguit înfiorător în Turul Franței, ieșind pe un obscur top 12. Ultimul "tricou galben" prezent în Peninsulă, Bradley Wiggins, a câștigat Turul Franței în 2012 și un an mai târziu s-a dus în Giro, doar pentru a sfârși prin tot felul de șanturi, într-o ediție cruntă, cu ploi și căzături ce i-au forțat abandonul.
Banii au intensificat presiunea asupra echipelor, ritmul a devenit mai haotic, pregătirea specifică a cicliștilor s-a accentuat. Cum rutierii de clasament general au suferit chiar si unele modificări de profil fizic, devenind rutieri longilini axați în principal pe contratimp, și calendarul competițiilor s-a schimbat drastic.
Ca exemplu, din plutonul actual, singurul ciclist care s-a impus într-o cursă clasică "Monument" și într-un Mare Tur este Vincenzo Nibali, italianul care a încercat și eșuat la rândul său într-o încercare de a se impune în primele două Mari Tururi ale anului (loc 1 în Giro 2016, loc 30 în Le Tour în același an). Mai mult, niciunul dintre numele care candidează la Marile Tururi nu se mai prezintă cu speranțe de victorie în Monumentele pe pavate, erezie sancționată de "monștri" precum Bernard Hinault sau Eddy Merckx. Deci ce caută Froome?
Marea sfidare
Chris Froome încearcă să răspundă provocărilor. Acuzat de fani că nu face spectacol, în ciuda victoriilor zdrobitoare din Turul Franței, Froome încearcă să insufle viață într-o carieră cu puls mai mult mineral. Froome are nevoie de poezia ciclismului, în condițiile în care este la un singur Tur al Franței de recordul all-time deținut de Anquetil, Merckx, Hinault și Indurain, dar nimeni nu tresare de entuziasm când îl vede înconjurat de coconul coechipierilor de la Sky.
"Am discutat atent cu echipa, știu ce ar însemna o eventuală victorie pentru ciclismul modern", a explicat Froome, după marele anunț. Contestat în Turul Franței, acolo unde fanii l-au huiduit chiar anul trecut, Froome speră să beneficieze și de faptul că cea mai importantă competiție de ciclism din lume începe cu o săptămână mai târziu.
Controlat strict de oamenii de la Sky, acolo unde rutierii se prezintă într-un fel de asceză matematică, britanicul arată un curaj calculat. Totuși, într-un sport al imprevăzutului, cât de mult contează asta?
Verdict înainte de play-off: „La ce calitate avem, nu avem voie să pierdem vreun meci!”
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
