"Diavolul" belgian » Johan Van Summeren nu a putut fi oprit în Paris-Roubaix

Drumul Infernului nu e pavat în niciun caz cu intenţii bune, ci cu piatră cubică zgrunturoaşă şi ascuţită la colţuri, praf înecăcios şi o istorie care premiază perseverenţa, mîndria şi rezistenţa. Cu 27 de sectoare pavate atent, în care dragostea pentru rutieri stă umăr la umăr cu ura, Paris-Roubaix e mai mult o epopee de 258 de kilometri în care cei mai buni cronicari ar putea fi Dante sau Milton, iar nu o plimbare puţin mai zdruncinată de duminică.

Cum s-a desfăşurat cursa
Fabian Cancellara, leopardul negru în vîrstă de 30 de ani, Tom Boonen, "Dumnezeul blond al ciclismului belgian", Juan Antonio Flecha, spaniolul deschizător de drumuri de la Sky, Lars Boom, olandezul-zburător de cyclo-cross, sau campionul mondial Thor Hushovd şi-au depus candidatura pentru primele poziţii în Paris-Roubaix, în speranţa că norocul nu va alege un alt cîştigător din "desişul de ochi" ce îi înconjura pe linia de start.

Aproximativ 100 de kilometri au trecut fără haz pe asfaltul binevoitor ce şerpuia dinspre Compiègne, singura acţiune de calibru remarcînd un grup de şapte cutezători grupaţi în jurul lui Martin Elmiger (AG2R-La Mondiale), campionul Elveţiei. Intrarea pe Troisvilles, trăgaciul celor 50 de kilometri de pavate de pe traseu, a înregistrat un hiat de două minute faţă de pluton, iar bidonaşele de sirop de fructe, biscuţii şi hrana vitale pentru a înainta şi-au făcut apariţia.

Arenberg, pădurea groaznică mutată cu 12 kilometri mai aproape de velodromul fin din Roubaix, a stabilit cine continuă să îşi urmărească visurile şi cine nu. Tom Boonen (QuickStep) a vopsit în alb-albastru vîrful balaurului multicolor, a lovit încrezător piatra cubică cu burta bicicletei sale, model Eddy Merckx, dar şi-a sucit ghidonul rapid, a voltat dezlînat pentru cîţiva metri şi s-a prăbuşit pe mijlocul drumului. Nori gri s-au adunat asupra belgianului în vîrstă de 30 de ani care a depanat în ritmul tragic al celor de la McLaren, pe vremea cînd Mika Häkkinen "sîngera" secunde preţioase din cauza mecanicilor, şi bilanţul s-a dovedit decisiv: a pierdut definitiv contactul cu grupul Cancellara. 15 borne mai tîrziu, cel mai titrat rutier din Paris-Roubaix 2011 s-a izbit violent de prima bordură de după Millonfosse – Bousiginies, şi-a ciupit genunchii şi a suspinat un "adio" prematur celei mai frumoase curse de ciclism din lume pentru prima oară în carieră.

Fugarii şi-au continuat evadarea, blindaţi de oameni precum Baden Cooke (Saxo Bank), Johan Van Summeren (Garmin-Cervelo), Manuel Quinziato (BMC) sau Frederic Guesdon (FDJ). Uniformele în culoarea vulpii ale celor de Rabobank, Tom Leezer şi Maarten Tjallingi, au impulsionat în permanenţă travaliul liderilor de pe şosea, în timp ce Gregory Rast a încercat imposibilul pentru RadioShack. La două minute în spate, pe un Mons-en-Pévèle hurduicăit de organismul fascinant al lui Cancellara, norvegianul Hushovd a fulgerat pe culmile covorului de pavate şi a conturat primul grup de răspuns.

Cu 40 de kilometri înainte de final, atunci cînd elicopterul îşi potrivea coada pentru a prinde cele mai bune cadre pe Cysoing – Bourghelles şi Carrefour de l’Arbre, evadaţii primeau prin radio vestea protestului incredibil al lui Cancellara. Elveţianul şi-a desfăcut mîinile larg, a disperare, a indicat în piaţa publică somnul călduţ pe care Hushovd şi Ballan îl fluierau în spatele umerilor săi negri, după care şi-a frînt zborul pentru totdeauna. "Superman" sau "Spartacus", indiferent cum vrem să îi spunem, a scris o declaraţie augustă a propriei puteri, arătîndu-le tuturor că firul oricărei clasice se rupe dacă el încetează să ruleze.

Confuzia creată de Cancellara a suflat vînt în pînzele evadaţilor, iar fostul locotenent al lui Leif Hoste la Davitamon-Lotto, belgianul Johan Van Summeren, şi-a adus aminte că în 2009 a fost la o curbă distanţă de victoria în Infern şi a accelerat cu trei sectoare înainte de final. Olandezul cu nume de nepronunţat în limba română, Maarten Tjallingi, a fost singurul care a reacţionat în faţa ecartului de un minut construit rapid de Van Summeren faţă de apatia lui Cancellara&Co. Norvegianul Husovd a renunţat în favoarea liderului de pe şosea, în timp ce Ballan a demonstrat încă odată că nu e construit genetic pentru a parcurge în totalitate traseul unei curse de calibru.

Poate că nici diavolul lui Bulgakov, din Maestrul şi Margareta, nu ar fi ştiut că Van Summeren a mutat decisiv. Rutierul în vîrstă de 30 de ani s-a încleştat de ghidonul bicicletei, s-a amestecat în cenuşa cărămizie a ultimelor poteci, în timp ce dinţii arătau mai mult fiara decît omul din costumaşul negru al celor de la Garmin, şi-a controlat perfect resursele de final şi a ridicat primul mîinile pe velodromul ironic din Roubaix. În spatele său, maşinăria de la Leopard a vuit pe deasupra pavatelor, ca o fantomă, şi şi-a predat lecţia. Tjallingi a primit bonzul cu un zîmbet curbat de durere, în timp ce în spatele său cuţitele mici se ascuţeau pentru bătălii fără rost.

Epilog
Odată cu victoria lui Van Summeren, toate privirile se îndreaptă spre cursele din Ardeni. Fabian Cancellara încheie un sezon de primăvară frumos, fără nestematele coroanei, dar cu satisfacţia efortului depus pînă la ultima suflare. În ciuda faptului că piatra cubică nu s-a oprit în dreptul său, "Spartacus" poate dormi liniştit. Este, cu siguranţă, numele cel mai des pomenit în toate autocarele din pluton. Şi în toate paginile de ziar. El va fi omul de urmărit şi anul viitor.

Clasament Paris-Roubaix
1 Johan Van Summeren (Bel) Garmin-Cervelo 6:07:28  
2 Fabian Cancellara (Elv) Leopard Trek 0:00:19  
3 Maarten Tjallingii (Old) Rabobank
4 Grégory Rast (Elv) RadioShack    
5 Lars Ytting Bak (Dan) HTC Highroad 0:00:21  
6 Alessandro Ballan (Ita) BMC 0:00:36  
7 Bernhard Eisel (Aut) HTC Highroad 0:00:47  
8 Thor Hushovd (Nor) Garmin-Cervelo    
9 Juan Antonio Flecha Giannoni (Spa) Sky Procycling    
10 Mathew Hayman (Aus) Sky Procycling