A murit Grigore Olteanu, omul din spatele marilor performanțe ale Bacăului

Nepotul său, Codrin Culea, a rememorat viața și cariera bunicului său:

„A ales să urmeze Facultatea de Educație Fizică și Sport din Bacău. După terminarea facultății, a fost repartizat ca profesor de sport la liceul Economic din Bacău, dar nu avea să rămână mult. O lună mai târziu, când a venit Ceaușescu la putere, s-a dat o lege nouă în țară, nu aveau voie să fie la conducere cei fără facultate. 

Astfel, s-a eliberat postul de vicepreședinte la clubul de fotbal Dinamo Bacău, post pe care bunicul l-a câștigat. Mai târziu, a câștigat prin concurs și postul de lector la Universitatea din Bacău. Aici a început sa predea atletismul.

După rezultatele excepționale înregistrate la Dinamo Bacău - a doua echipa românească ce a ajuns în sferturi într-o cupă europeană, a venit rândul să ocupe postul de președinte la Știința Bacău.

[..] A început prin a crește un lot nou, tânăr și puternic de sportivi, a umblat prin toata țara în căutarea celor mai buni atleți pentru a-i aduce la Bacău. Doina Melinte a fost adusă și mentorată de către el la Bacău. Au fost prieteni foarte apropiați, chiar și după pensionare, o doamnă deosebită, cu caracter de campioană. 

Cu un buget extrem de mic față de cel al rivalelor din țară, a avut niște rezultate excepționale cu echipele de club, cele mai notabile performanțe fiind cele de la handbal feminin. Cu un buget de doar 5.000 de lei, bunicul a preluat o echipă din divizia B și a transformat-o într-o echipă care să domine handbalul feminin.

Palmaresul strâns de pe vremea când bunicului, Grigore Olteanu, când a fost președintele clubului Știința Bacău:

Liga Națională, câștigătoare: 1979, 1980, 1982, 1983, 1984, 1985, 1986, 1987, 1992;
Cupa României, câștigătoare: 1980, 1982, 1983, 1986, 1989
Finalistă: 1985, 1987, 1988, 1990
Liga Campionilor EHF, finalistă: 1986;
Cupa Cupelor EHF, câștigătoare: 1989 - cea mai mare bucurie a bunicului, că a reușit împreună cu echipa să aducă trofeul european la Bacău”.

În 1986, am jucat finala Cupei Campionilor Europeni împotriva celei mai titrate şi mai bogate echipe a momentului, Spartak Kiev. Aceste performanțe s-au obţinut datorită marii familii handbalistice care se formase la Bacău, la acea vreme. 

Aici mă refer la valoarea componentelor echipei, dar şi la oamenii care au vegheat din umbră atingerea acestor performanţe, avându-l în frunte pe preşedintele Grigore Olteanu, un om de mare valoare şi ţinută

Mariana Tîrcă - fostă handbalistă la Știința Bacău, în top 5 handbaliste ale secolului XX, jucătoarea cu cele mai multe goluri pentru o echipa națională de handbal, din lume (2043)

Bacăul obosise, se săturase de atâta performanţă handbalistică, lumea de aici era interesată să-l dea jos pe Grigore Olteanu, cel mai valoros preşedinte de club care a existat în istoria handbalului feminin românesc, mai important decât Gavrilescu de la Vâlcea. 

Grigore Olteanu ştia să-i mobilizeze pe toţi din jurul echipei, toţi prim-secretarii de partid care s-au perindat pe la Bacău, Bogdan-Băluţă, Găinuşe, Tănase, au fost alături de el. 

Nu se va mai naşte niciodată un asemenea om… În momentul acela însă, toată lumea urmărea să-i ia locul, toţi voiau să fie preşedinți la club, numai că niciunul nu-şi asuma obiectivele lui Grigore Olteanu. Asta a condus la declinul Ştiinţei de după aceea…

Gabriela Antoneanu, fostă handbalistă la Știința Bacău

La Revoluţie, deşi la Bacău nu s-a aruncat nici măcar cu o piatră, unii din interiorul clubului l-au dat jos, spunând că e comunist. Aşa era moda atunci. Voiai să scapi de unul, strigai pe stradă după el „Bă, comunistule!”…

Cât de OK a fost treaba asta s-a văzut la vreo doi ani după aceea, când echipa a dispărut în anonimat. 

Domnul Grigore Olteanu a însemnat foarte mult pentru Bacău, mai ales pentru handbal. Era unicat… 
Lidia Butnărașu, fostă handbalistă la Știința Bacău

Dumnezeu să-l odihnească în pace!