Articol de Marian Ursescu - Publicat marti, 24 martie 2015 00:00 / Actualizat luni, 23 martie 2015 22:43
Fostul tehnician de la Oltchim şi director tehnic la CSM Bucureşti cunoştea foarte bine handbalul românesc, i-ar fi plăcut să antreneze România, dar nu a fost ofertat. A plecat în cele din urmă în Germania.
Jakob Vestergaard, 40 de ani, tehnicianul danez care şi-a petrecut ultimii doi ani în România, la Oltchim şi CSM Bucureşti, antrenorul care a cîştigat de două ori Liga Campionilor cu Viborg, în 2009 şi 2010, nu a fost pe lista priorităţilor pentru Federaţia Română de Handbal.
Oficialii FRH nu l-au căutat pe nordic, deşi acesta are o cotă foarte bună în Europa. Au preferat să aducă un alt tehnician nordic, pe suedezul Tomas Ryde, care însă nu a mai fost în fenomen în ultimii şapte ani, din 2008! Jakob a lucrat cu Tomas, a fost secundul său la începuturile în antrenorat, şi are numai cuvinte bune despre el.
- Jakob, acum eşti antrenorul "naţionalei" Germaniei. Sincer, înainte de a fi chemat de nemţi, ai aşteptat un telefon de la "naţionala" României?
- Acum e tardiv, nu mai are rost. România l-a adus pe Tomas. Eu voi fi în Germania pentru următorii doi ani şi jumătate. După, nu se ştie.
- Ai fi acceptat totuşi?
- Mie îmi plac provocările, de ce să mint, îmi place să construiesc echipe. Am aşteptat un telefon, însă mi-am dat seama că nu mai are rost să aştept.
- Tot timpul ai susţinut că România are o echipă foarte bună. Nu e cumva doar un nucleu mult prea mic de jucătoare valoroase?
- România are unele dintre cele mai bune jucătoare din lume. Paula este unul dintre cei mai buni portari, la fel Neagu pe postul ei. Aveţi pivoţi buni şi extreme talentate. Dacă se vor găsi şi interii potriviţi, aveţi potenţial nu numai să vă calificaţi la Mondiale, dar şi să visaţi la o medalie.
- Care ar fi cele mai bune rezultate ale lui Jakob Vestergaard în cariera sa?
- Cred că faptul că am cîştigat Liga Campionilor de două ori. Acestea sînt doar titlurile. În rest, îmi place să lucrez cu jucătoarele şi să descoper noi talente, îmi place să construiesc echipe. Pentru voi, jurnaliştii, sînt importante titlurile, dar mie îmi place tot ce înseamnă munca de antrenor.
- Cel mai mare regret din handbal?
- Regret şi acum acea semifinală cu Gyor, cînd am ratat calificarea pentru un singur gol. Altfel, mi-a plăcut mult să lucrez la Oltchim şi CSM Bucureşti.
- Aţi mai revăzut acel meci de la Gyor, din 2013?
- De multe ori. Ce s-a întîmplat în ultimele şase minute? Greu de explicat. Nu am mai jucat ce jucasem pînă atunci, am început să simţim aproape finala şi le-am dat posibilitatea să se apropie. S-a văzut că sîntem o echipă în formare, nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea în teren. Normal că era şi responsabilitatea mea ca antrenor, dar în teren... La time-out s-a văzut la jucătoarele maghiare că nu mai cred în şansa lor, dar au înscris cîteva goluri rapide şi s-au reaprins speranţele.
- Crezi că dacă ai mai fi continuat un an în aceeaşi formulă, ar fi venit şi succesul?
- A fost imposibil să mai continuăm din cauza problemelor financiare. Mie mi-ar fi plăcut să mergem mai departe, este păcat că nu am putut sta decît un an la Vîlcea. Este important să ai continuitate. Luăm exemplul lui Mette Klit, la CSM Bucureşti, este foarte important pentru ea şi pentru club să antreneze pînă îşi atinge scopul.
- Era mai bine pentru Oltchim să joace prima manşă, a semifinalei cu Gyor, la Rm. Vîlcea? Suporterii puneau mai multă presiune.
- Nu ştiu, putem discuta la nivel teoretic. Pierdusem şi cîteva jucătoare între timp, mi-ar fi plăcut să jucăm la Vîlcea, suporterii erau mai apropiaţi de echipă, ar fi pus presiune pe adversar, dar a fost în regulă şi la Bucureşti.
- Ce s-a întîmplat, de fapt, după acea semifinală, la Vîlcea? Mai era de jucat Cupa României. Ai plecat tu sau ai fost dat afară?
- A fost o înţelegere cu clubul. Din cauza problemelor financiare am avut un deal să încheiem Liga Naţională şi să plec apoi.
"CSM Bucureşti va cîştiga campionatul!"
- Cine va cîştiga campionatul în România?
- CSM Bucureşti. Şi HCM Baia Mare are jucătoare bune, dar cele de la CSM sînt mai dinamice. În plus, echipa este mai închegată şi are un antrenor bun. Baia Mare va avea de jucat multe meciuri în Liga Campionilor. Cred că CSM Bucureşti va fi campioană, chiar dacă va fi dificil, pentru că va juca de două ori în finală la Baia Mare.
- Te vei mai întoarce să antrenezi în România?
- Acum nu, cu siguranţă. Am semnat cu Germania, abia aştept să lucrez acolo. Cred că am la dispoziţie jucătoare puternice, foarte valoroase. Îmi doresc să cîştig medalii acolo, o finală ar fi un vis împlinit pentru mine.
- Cine se va califica la Mondiale dintre România şi Serbia?
- Am văzut că România are în continuare suişuri şi coborîşuri. Sper ca noua echipă tehnică să găsească un echilibru între momentele bune ale jocului şi cele în care nu joacă aproape nimic. Am auzit că şi Serbia are probleme. Sînt cîteva jucătoare la ele care dacă nu vor veni, România va trece fără probleme. Dacă vor veni, va fi dificil, dar e o şansă mare.
"Tomas e un antrenor foarte bun. Nu ştiu de ce nu a mai antrenat"
- Ai lucrat cu Tomas Ryde. Cum e ca antrenor?
- Tomas e un tip grozav şi un antrenor foarte bun. Am lucrat un an şi jumătate la Viborg, eu eram secund, la începutul carierei de antrenor. De ce nu a mai antrenat de mult timp? Trebuie să-l întrebaţi pe el. Ştiu că a lucrat la compania lui, care se ocupa de lideri, dezvoltare personală, antrenorat. Sînt lucruri de care au nevoie jucătoarele, dar şi membrii federaţiei.
- Cum reuşeşti să fii calm pe bancă?
- Încerc să le ofer jucătoarelor cele mai bune condiţii pentru a se exprima în teren. Cîteodată trebuie să fii calm, alteori cînd ai jucătoare experimentate trebuie să le împingi de la spate.
- Ţi-au plăcut arbitrajele din România?
- Da, de ce nu? Handbalul se joacă în viteză, e foarte greu să fii arbitru. Mereu vor fi situaţii în care vei considera că s-a întîmplat ceva. Îi respect pe arbitri şi consider că au un rol foarte important. Sînt mulţi arbitri valoroşi în România, alţii sînt slabi, dar asta găseşti în orice ţară.
"Îmi place Bucureştiul, oraşul care nu doarme"
- E bine că în România echipele pot să transfere oricîţi jucători străini vor? Nu ar trebui pusă o limită?
- Mi se pare o decizie incorectă să joci doar cu trei străini. Dacă vrei să fii printre cei mai buni, trebuie să joci împotriva celor mai buni. E important să se pună accent şi pe tinerele jucătoare. Am văzut ce s-a întîmplat cu naţionala Qatarului, la masculin. Nu mi se pare corect ca jucători de altă naţionalitate să reprezinte o naţiune.
- Dintre locurile vizitate în România, care ţi-a plăcut cel mai mult?
- Sînt multe locuri frumoase în România. Îmi place Braşov, Cluj, bineînţeles îmi place Vîlcea foarte mult. Mi-aş dori să mă întorc cîndva, am foarte multe amintiri frumoase de acolo. Şi Bucureştiul, care nu doarme niciodată. România e o ţară superbă. Am uitat de Constanţa, de mare!
- Cum ai caracteriza fanii români?
În general, suporterii români sînt foarte înfocaţi. La Vîlcea şi la Baia Mare se joacă într-o atmosferă senzaţională. La Cluj, cînd pierdeaţi în faţa Suediei, ei susţineau în continuare echipa. Pentru ei am un respect aparte!
11 succese şi 3 înfrîngeri a reuşit Vestergaard cu Oltchim în ediţia 2012-2013, cel mai bun procent al victoriilor în Ligă al unei echipe româneşti, din toate timpurile
10.000 de euro pe lună era salariul lui Vestergaard la Oltchim şi CSM Bucureşti. Nemţii îl plătesc cu 12.000 de euro lunar la "naţională"
"Am văzut de multe ori ultimele şase minute ale semifinalei de la Gyor. A fost un dezastru atunci pentru echipă pentru că am jucat foarte bine. A fost şi responsabilitatea mea ca antrenor" (Jakob Vestergaard)
