Articol de GSP - Publicat vineri, 09 august 2019 07:30
Traficul de minori derulat de o rețea din Caracal a fost cercetat de același polițist Alexe și mușamalizat după cinci ani, în justiție.
Trei echipe de jurnaliști Libertatea au pus cap la cap informațiile de pe teren și dosarele oficiale care atestă violurile la adresa a 16 minore și traficul sexual din Caracal! Fenomenul a fost investigat în 2012 de către DIICOT, cu același polițist Alexe în echipă. Doar doi dintre membrii grupării au suferit condamnări cu executare, ultimele dictate în 2017. Capul rețelei a primit o sentință de 10 ani, dar a murit în închisoare.
Investigație realizată de
- Maria Andrieș și Eli Driu (Caracal)
- Adriana Oprea și Cătălin Tolontan (Slatina)
- Delia Marinescu și Alexandra Nistoroiu (s-au întâlnit cu una dintre victime într-un oraș pe care nu-l precizăm, pentru a o proteja)
Secretul s-a așternut, murdar, până când Alexandra a sunat la 112. La auzul vocii ei, vechile traume au supurat și victimele care nu se vor resemna niciodată au prins curaj.
”Bună seara și scuzați-mi ora…
Mă numesc Oana* și sunt una dintre cele 30 de fete racolate din Caracal în anul 2012. În anul 2012, când eu am fost racolată și am ajuns în clanul/dosarul BOGDAN DANIEL MARINEL zis “COCOȘ” aveam 16 ani, eram minoră și am fost ținută aproximativ o lună jumate, nu mai țin minte exact timpul. Cert este că am fost obligată, bătută, șantajată cu filmulețe video și forțată de a întreține relații sexuale cu anumiți bărbați atât tineri, cât și bătrâni…
Țin să menționez că sunt din comuna Dioști, exact din localitatea de unde este LUIZA, fata dată dispărută în urmă cu 4 luni, și IZABELA, fata care este amenințată cu moartea de fostul iubit…
Cum îl lăuda preotul din Dioști, satul Luizei, pe violator!
Doi dintre ziariști au plecat spre fată. Doi, la arhiva Tribunalului Olt, unde este dosarul rețelei la care face ea referire. Iar doi au continuat să ”sape” pe pistele din Caracal, Dioști, Deveselu și Dobrosloveni, localități unde, uneori în tăcere, iar alteori cu aprobarea lașă a comunității, fetele sunt bătute, violate și exploatate sexual.
Ai nevoie de implicarea unui sat ca să crești un copil, ai nevoie de complicitatea unui sat ca să abuzezi un copil.
Când unul dintre inculpații din dosarul de trafic de minore a cerut o recomandare de la preotul din satul Dioști, acesta i-a dat-o. Libertatea a descoperit în dosarul 3357/104/2012* lauda părintelui pentru abuzator.
Sunt Parohul Stancu Mircea Ionel și arăt că Lăutaru Marinel nu a creat probleme în comunitate, înțelegându-se cu enoriașii din această parohie. Ne-a ajutat la reparațiile Sfintei Biserici. Parohul Stancu Mircea Ionel
Primarul din Dioști, Dumitru Iliescu, în funcție și astăzi, i-a oferit și el bărbatului judecat pentru trafic de minore un aviz moral.
Lăutaru Marinel este cunoscut de comunitate ca o persoană liniştită, cinstită, care nu a creat niciodată probleme reprezentanţilor administraţiei locale, nu a provocat şi nici nu a generat scandaluri. Primarul din Dioști, Dumitru Iliescu
”Scriam la mate”
În același timp, nici școala nu le putea oferi protecție fetelor. O parte dintre părinții își așteptau fiicele în fața liceului din Caracal, de teamă să nu fie racolate, în timp ce unul dintre colegii de vârsta lor, Creţ Lupu Dănuţ, le chema afară să le convingă să se vadă cu șeful rețelei, ”și acesta îmi dădea 10 lei, uneori”
Unul dintre oamenii de bază ai clanului se numea Țeculescu, era pompier și făcea și pe taximetristul ”în timpul liber”. El transporta fetele pentru clienți. Discuția lui cu una dintre eleve, interceptată de DIICOT.
Pompierul Țeculescu, cel care transporta fete și găsea clienți
ŢECULESCU: Mă uimești? Ă?
S__: Scriam la mate.
ŢECULESCU: A, erai la masă! Nu poți să vorbești.
S__: Cum?
ŢECULESCU: Erai la masă, nu poți să vorbești, am zis!
S__: Nu, scriam la mate.
ŢECULESCU: Scriai? F … scrisul lu’ mă-ta! Ce fac? Vin să te iau? Avem o combinație.
Poliția din Dioști, satul Luizei: ”Da ce, ție nu ți-a plăcut?!”
Dar nu doar mafioții și complicii lor le abuzau pe fete, ci și consătenii sau rudele.
Într-un caz complet separat de rețeaua de trafic sexual, o fată de 16 ani a spus poliției că a fost violată de un cunoscut. ”Eu aveam mănușile în mâini, căciula în cap, gluga și ea în cap, geaca pe mine, cizma în picior, doar un crac de blug și o cizmă erau date jos forțat”. Alertați de un vecin, polițiștii au ajuns la fața locului, în timp ce minora era agresată, după care oamenii legii i-ar fi spus fetei, în sediile secțiilor de poliție Dioști și Coșoveni.
Da ce, ție nu ți-a plăcut?! Hai, lasă că am văzut noi pe geam că îți plăcea și ție. Știm noi cum sunteți voi astea tinere! polițiștii din Dioști și Coșoveni
Așa se explică faptul că violențele sexuale au continuat și după ce rețeaua a fost trimisă în judecată, în 2012. Acesta este terenul de vânătoare pe care a acționat Gheorghe Dincă. Un univers al instituțiilor și al oamenilor în care victimele nu sunt crezute nici atunci când sună la 112.
E același teren pe care nici poliția, nici Parchetul, nici DIICOT Craiova, nimeni nu a căutat-o cu adevărat, vreme de trei, luni pe Luiza Melencu, fata din Dioști, chiar dacă localitatea a fost unul dintre epicentrele rețelei, așa cum se arată negru pe alb în dosarul început în 2012 și judecat până în 2017.
Număr al unui polițist în telefonul lui Dincă
Potrivit surselor judiciare, în unul dintre cele patru telefoane ale lui Gheorghe Dincă a fost găsit numărul unui polițist din Caracal, în condițiile în care victima Oana își amintește că doi polițiști protejau vechea rețea a abuzatorilor și erau clienți fideli.
Când au întreținut relații sexuale cu ea într-o garsonieră, cei doi ofițeri erau în civil. Când s-au culcat însă cu altă adolescentă traficată, ei veniseră chiar în uniformă, spune Oana.
Le filmau când făceau sex cu capii rețelei și le amenințau că vor da filmul părinților
Dosarul 3357/104/2012* de trafic de minori a vizat felul în care ”Inculpatul Bogdan Daniel Marinel zis Cocoș împreună cu inculpații Lăutaru Marinel și Țeculescu Nelu Claudiu au pus bazele unui grup infracțional organizat, având ca principală activitate recrutarea de minore și tinere, în special eleve, cu vârste între 14 – 18 ani, de la unitățile de învățământ de pe raza municipiului Caracal pe care le determinau să întrețină raporturi sexuale, normale și orale, cu diferite persoane de sex bărbătesc, recrutate de către membrii grupului infracțional în schimbul unor sume de bani cuprinse între 70-400 lei, bani pe care aceștia îi încasau și îi foloseau în interesul personal”.
Cocoș, liderul grupării de traficanți care a exploatat zeci de fete, alegea cu predilecție minore. Foto: gazetanoua.ro
Cum începea totul?
Fetele erau momite cu mici sume de bani, atenții, apoi erau duse în locuința acestuia și obligate, prin lovituri, amenințări și supunere, să se culce cu Cocoș, o matahală de 1,90 și 120 de kilograme, cu o reputație a cruzimii exersată în închisoarea din care abia ieșise.
În timpul sexului forțat, după toate definițiile unui viol, Cocoș sau complicii le filmau pe minore cu telefonul mobil și le amenințau că dacă nu vor accepta să se culce cu bărbați atunci filmele vor ajunge la părinți sau la școală.
Așa ajungeau fetele la dispoziția clienților și primeau mici recompense care le ajutau să iasă din sărăcie și din rândul colegelor lor.
În fața instanței, bărbații spun că fetele au sărit pe ei în mașini!
Clienții înșiși închideau ochii în fața vârstei minorelor. ”Ne spuneau că au 18-20 de ani”, a pretins unul dintre ei în fața tribunalului, după ce rețeaua a fost capturată.
Chiar și după ce au aflat că fetele aveau 15 sau 16 ani, bărbații din comunitate nu au arătat remușcare. Ca să scape nepătați, ei au scornit povești uluitoare în fața judecătorilor, din care rezultă că victimele i-au stârnit!
Când m-am urcat în mașină, fata A. a vrut să vină cu mine și mi-a propus să fac sex cu ea, nu știu din ce motiv. Crezând că nu e minoră, am acceptat unul dintre clienții rețelei, în declarația din instanță
Nu toți acești bărbați au fost în pericol să devină inculpați, unii ar fi rămas oricum martori, însă declarațiile lor au arătat nevoia psihologică de a le diminua pe fete chiar și atunci când instanța le dezvăluie cum erau tratate de către clanul Cocoș.
Mi-au spus că, dacă zic cuiva și nu-i ascult, vor aduce 10 bărbați pentru a mă viola
una dintre fete povestește cum suna amenințarea preferată
Disprețul la adresa femeilor se manifestă și când e vorba de cele mai apropiate suflete. Soția lui Cocoș, Simona Mirela Bogdan, care a fost și ea inculpată pentru că le-a traficat pe fete, devine ea însăși victima bărbatului. ”Când inculpatul a ieșit din închisoare, condiția ca să se căsătorească cu Bogdan Simona Mirela a fost aceea ca ea să-și facă un examen ginecologic ca să demonstreze că nu a avut acte sexuale recente”.
În fine, pentru ca cercul abuzului să fie unul de fier, de nedezlegat, justiția însăși a fost clementă cu agresorii.
Judecătorii înțeleg grijile inculpaților că vor fi prădați
Pe 9 mai 2013, unul dintre membrii clanului Cocoș, Lăutaru, a depus la dosar următoarea declaraţie în care a cerut să fie înțeles că, dacă va rămâne în arest preventiv, hoții îi vor fura lucrurile din casă!
„Domnule preşedinte, mi-a decedat mama, eu fiind singurul urmaş, casa este singură şi fierăria pe care o am, îmi vor lua toate sculele şi bunurile din locuinţă”, s-a plâns el.
Peste cinci zile, judecătorul a aprobat înlocuirea măsurii arestului preventiv al lui Lăutaru cu cea de a nu părăsi ţara.
550de raporturi sexuale cu clienţi aduși de soţii Bogdan, ”pentru care aceştia au încasat bani pentru serviciile sexuale prestate de mine aproximativ 110.000 de lei”, estimează S., una dintre fete, că ar fi avut.
Eficiența afacerii și a durerii a fost garantată de faptul că minorele au fost bătute, peste față și cu lovituri de picioare, ”dacă stăm cu un client mai mult de 20 de minute”.
În acest climat social și infracțional, au erupt cazurile tragice al Luizei și al Alexandrei, iar fosta fată din rețeaua de trafic, Oana, între timp cu familie în altă parte a țării, s-a decis să caute echipa de investigații a Libertății și să facă o mărturisire completă.
”Daca s-ar putea redeschide acest dosar din 2012, să fie din nou rejudecat să se facă într-adevar dreptate și fiecare să-și primească pedeapsa bine meritată și fiecare fată care a suferit din cauza lor să primească daune morale”, spune ea.
Oana are lucruri de spus despre experiența personală, despre zecile de fete chinuite, dar și despre Luiza și Alexandra și cei care poartă răspunderea crimelor la care s-a ajuns.
Continuarea, mâine.
Printr-un comunicat către Libertatea, ISU Olt susține că l-a suspendat pe angajatul său, Claudiu Țeculescu, angajat ca șofer prin concurs în 2006, imediat ce a fost informat că e urmărit penal, pe 5 aprilie 2012. Apoi, în 2016, când s-a pronunțat verdictul definitiv și revocabil, ”subofițerul a fost trecut în rezervă”.
*Oana este un pseudonim, pentru a îi proteja identitatea victimei
