Articol de Mirela Neag, Cristi Preda (foto) - Publicat vineri, 05 august 2016 00:00
Camelia Potec a ajuns la Rio de Janeiro în seara de 2 august, dar nu s-a cazat în Satul Olimpic, ci la Casa României.
A doua zi, dis-de-dimineață, s-a urcat într-un taxi și după un drum de o oră a ajuns la Satul Olimpic. În momentul în care a zărit blocurile cu steaguri atârnate la balcoane, Camelia s-a zgribulit a frig.
- Ce s-a întâmplat, Camelia?
- Mi s-a zbârlit părul pe mine. M-au cuprins emoțiile...
- Pentru că e prima dată când te pregătești să intri într-un Sat Olimpic fără să fi sportivă?!
- Da. Și e ciudat. Acum e rândul meu, în calitate de președintă de federație, să merg și să văd dacă sportivii au tot ce le trebuie. Mă încearcă emoții de toate felurile...
S-a așezat la rând, a trecut de porțile de securitate și s-a pierdut în mulțime. Zece ore mai târziu a revenit la Casa României.
"Am plâns cu toții"
- Cum a fost vizita în Satul Olimpic?
- Nu am apucat să văd mare lucru. Practic, am stat doar două ore în Sat. Restul timpului l-am petrecut așteptând mașina, am plecat la 16:00, pe drum șoferul brazilian a realizat că i se termină programul la 18:00 și ne-a întors la poarta Satului, unde și-a așteptat schimbul. Am plecat din nou spre Casa României, unde am ajuns la opt seara. E ceva cumplit.
- Și totuși ești calmă...
- Da, pentru că știu foarte bine cum merg lucrurile la Rio.
- A câta oară ești aici?
- A treia oară. Am participat ca sportivă la două Cupe Mondiale la Rio. Și atunci făceam două ore între hotel și bazinul de concurs.
- Cum ai descrie capitala braziliană?
- Trafic infernal, distanțe mari, soare, fructe și bani furați din hotel.
- Ai fost prădată în hotel?
- Da. În 2004, când ne-am întors de la concurs, la intrarea în hotelul aflat în Copacabana, era formată o coadă imensă de sportivi. Am întrebat ce s-a întâmplat și mi s-a spus că au fost prădați de bani.
- Toți sportivii?
- Da. Eram aproape 200. Și nu a scăpat niciunul. Au dispărut bani din seifurile din camere, din gențile închise cu lacăte, de sub saltele. Toți aveam bani pentru că veneam după etapa de la New York, care a oferit premii în bani. Dar culmea e că hoții nu au luat toți banii, ci doar o parte din ei. Fiecăruia ne-au lăsat ceva... Sigur hoții au fost în combinație cu hotelul că altfel nu s-ar explica cum au reușit să intre în toate camerele și să desfacă seifurile și lacătele.... Am plâns cu toții.
"Avem copii talentați"
- Sportivii tăi sunt bine?
- Sportivii mei sunt mulțumiți. Am urcat în camere lor, nu au probleme cu instalațiile ca alții, am fost apoi la masă, unde este foarte frig. Dacă eram sportivă sigur nu mi-ar fi priit, sper ca la bazin să fie mai cald. Mâncarea este slăbuță, dar sper ca meniul să fie îmbogățit până încep întrecerile.
- Ce așteptări ai de la cei șase înotători?
- Sper ca ștafeta să iasă în primele 12 locuri, Robert Glință să prindă o semifinală sau chiar finală, Norbert Trandafir, care a revenit după un an de pauză, să ajungă și el în semifinale...
- Atenția federației este îndreptată spre Olimpiada următoare, de la Tokyo...
- Da. Voi lansa în curând strategia pe următorii patru ani, avem copii talentați și care doresc să câștige, dar aceștia trebuie susținuți și fără ajutorul comun al MTS și COSR nu vom reuși...
- Ai venit la Rio în ciuda țânțarilor și a amenințării virusului Zika.
- Am venit la Rio și pentru că mi-am dorit să văd cu ochii mei dacă Brazilia va duce la bun sfârșit această Olimpiadă. Și am ocazia să văd pentru prima dată cum arată Casa României. Am fost la patru Olimpiade și nu am apucat să văd la niciuna.
- Și cu Zika cum rămâne?
- Probabil că frigul e un pericol mai mare. Dar vreau să fiu sănătoasă pentru că îmi doresc copii. De aceea, cât timp voi sta la Rio voi purta numai bluze cu mânecă lungă și pantaloni lungi.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
