10 motive pentru care să ne uităm la Olimpiadă

Mâine este festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Beijing. Iată 10 motive pentru care  să urmărim Olimpiada.                         

1. Cine va obţine supremaţia?
Deşi neoficial, clasamentul final pe medalii impune o competiţie aspră între marile naţiuni ale lumii şi ale sportului. Nu se acordă distincţii suplimentare, dar se călesc orgolii, se afirmă sau se reafirmă monopoluri, uneori se schimbă termenii dominaţiei. La precedentele Jocuri, cele de la Atena, SUA s-au plasat, în cele din urmă, pe primul loc, cu un total de 102 medalii, dintre care 36 de aur. Celelalte locuri ale podiumului au fost ocupate de China (63 de medalii, 32 de aur) şi Rusia (92 medalii dintre care 27 de aur).

Ce va fi la Beijing?
Gazdele şi-au propus să confoste întîietatea şi pentru asta au pus în mişcare toate forţele disponibile, intensificîndu-le în ultimii patru ani. Au sportivi în toate probele şi au sporturi pe care le domină. Vor să ia totul acum, cînd se află pe teren propriu. Probabil însă că primele trei locuri vor reveni aceloraşi puteri, poate cu unele rocade între poziţii.

2. Se caută un erou
Fiecare Olimpiadă are o etichetă agăţată de ea. Un nume care s-o aşeze în timp şi loc. Montreal 1976 au fost Jocurile Nadiei Comăneci, Munchen 1972 ale lui Mark Spitz, Los Angeles 1984 i-au aparţinut lui Carl Lewis. Pentru Beijing 2008 există mai mulţi candidaţi, însă unul dintre ei pare a fura încă de pe acum prim-planul. Învingător în şase probe la Atena, înotătorul american Michael Phelps (23 de ani) vrea să egaleze sau chiar să doboare în China recordul stabilit de compatriotul lui Spitz în urma cu 36 de ani. La Munchen, Mark Spitz a cucerit aurul în şapte finale, performanţă încă nerepetată de vreun alt sportiv. La Beijing, Phelps va concura în opt probe, 200 şi 400 m mixt, 100 şi 200 m fluture, 200 m liber şi cele trei ştafete. De ce ar putea fi el erou? Simplu. În cei patru ani scurşi de la precedentele Jocuri, americanul s-a jucat cu recordurile lumii şi cu titlurile mondiale. A dovedit că e mai puternic decît timpul şi decît adversarii. Iar China pare prilejul ideal pentru a demonstra asta încă o dată.

3. Cîte recorduri se vor bate?
De cîteva ediţii încoace, recordurile mondiale nu se mai doboară în timpul Olimpiadelor cu frecvenţa de acum trei-patru decenii. La atletism şi înot, disciplinele care furnizau cele mai multe performanţe de vîrf măsurabile, priorităţile s-au modificat. Medaliile de aur au devenit mai importante decît recordurile, de aceea sportivii îşi dozează efortul în mod programat. Aleargă sau înoată seriile şi semifinalelele cu scopul calificării mai departe şi al obţinerii unui culoar avantajos, dar nu se mai iau la trîntă cu cronometrul. Nu mai sar sau aruncă decît atît cît le permite accesul în finală. Iar acolo, mai ales la atletism şi în probele de la semifond în sus, cursele sînt tot mai tacticizate. Contează medalia, nu timpul, asta pare să fie ultima lozincă. Totuşi, e posibil să cadă cîteva recorduri ale lumii, puţine, în special în probele de înot mai degrabă decît în cele de atletism.

4. Festivitatea de deschidere
E cel mai mare secret al fiecărei Olimpiade. Ceremonia de deschidere trebuie să fie un spectacol grandios, care să transmită prin idee, coregrafie, muzică şi realizare mesajul olimpic. Detaliile sînt cunoscute doar de cei implicaţi, rezultatul final trebuind să fie o surpriză de proporţii mondiale. La Jocurile precedente, organizatorii s-au străduit să spună povestea lumii şi a sportului în cel mai original mod cu putinţă. Au reuşit. Ce vor pregătii chinezii? Cu siguranţă, ceva imens şi foarte bine făcut. Dacă ne raportam însă la festivitatea care  a celebrat, pe 8 august 2007, un an rămas pînă la Olimpiadă, s-ar putea să nu lipsească accentele desprinse din festivităţile pe care şi noi le-am avut timp de 40 de ani: tablouri ale conducătorilor, pionieri, lozinci scrise cu trupurile.

5. Poluarea, o problemă
Beijingul este unul dintre oraşele cu cel mai ridicat nivel de poluare de pe glob. Cum se anunţă temperaturi ridicate pe perioada Olimpiadei, organizatorii au căutat soluţii pentru a îmbunătăţii pe cît posibil calitatea aerului. Una dintre măsurile luate este aceea de a limita circulaţia autoturismelor personale, acestea urmînd să apară pe şosele în funcţie de numărul de înmatriculare: o zi cele pare, o zi cele impare. Se estimează astfel ca traficul să fie degajat cu 45 la sută din totalul de 3,3 milioane de maşini existente în capitala Chinei. De asemenea, 300.000 de vehicule cu grad ridicat de poluare nu vor avea voie să circule între 20 iulie şi 20 septembrie.

6. Mijloace de transport
Populaţia Beijingului, una de 17,4 milioane de locuitori, va creşte pe perioada Jocurilor cu 4 milioane pe zi. Pentru a asigura fluenţa transportului urban către bazele olimpice, chinezii au extins reţeaua de metrou la dublu faţă de dimensiunile iniţiale. Erau 4 linii şi 64 de staţii s-au adăugat 7 linii şi mai mult de 80 de staţii, inclusiv un traseu direct cu Aeroportul Capital Internaţional. Pe sol, s-au stabilit 38 de rute oficiale de transport, care vor face legătura cu bazele. 2.500 de autobuze mari şi 4.500 de minibusuri, operate de un total de 8.000 de şoferi, vor transporta spectatorii la competiţii.

7. Vor mai fi proteste?
Apropierea Jocurilor de la Beijing a fost umbrită de numeroasele proteste ale organizaţiilor care susţin cauza tibetanilor. Ceremonia aprinderii flăcării olimpice, dar şi drumul ei prin diverse oraşe ale lumii au fost perturbate de manifestări pe alocuri violente. Nu e exclus ca asemenea acţiuni să existe şi în timpul Olimpiadei, însă un lucru este aproape cert: sportivii care concurează la Beijing îşi vor cenzura preferinţele politice. Ei ştiu foarte bine că orice încercare de protest va atrage după sine excluderea imediată de la Jocuri. E de crezut că nimeni nu-şi va dori un asemenea deznodămînt în condiţiile în care participarea la JO nu este la îndemîna oricui.

8. Creştere economică
Chinezii au investit enorm în organizarea acestor Jocuri. Acum trebuie să şi recupereze. Drepturile de televizare şi tradiţionalii sponsori olimpici, mari corporaţii multinaţionale, sînt sursele cele mai groase şi mai sigure. Urmează biletele, mai mult de 7 milioane fiind puse în vînzare încă din aprilie 2007. Gazdele au stabilit preţuri destul de mici, pentru a încuraja populaţia să vină în tribune. O altă formă de întoarcere a investiţiei este comerţul olimpic. Încă de la ănceputul anului trecut, în toată China s-au deschis magazine cu licenţă specială pentru produsele cu emblema Jocurilor. Mai mult de 5.000 de articole sînt disponibile, de la mascote, brelocuri pînă la beţişoare cu însemnele olimpice.

9. Televizare, media şi audienţă
Ediţia de la Beijing a Jocurilor este prima din istorie care va fi produsă şi difuzată în sistem de high definition. Se aşteaptă ca Olimpiada să fie urmărită de aproape 4 miliarde de telespectatori din toată lumea. 51 de ţări vor avea imagini în direct din China, SUA situîndu-se peste toţi, cu 9 canale de televiziune care vor acoperi Jocurile. În România, vizionarea competiţiilor este asigurată de TVR. În plus, încă din momentul prezentării candidaturii, în 2001, chinezii au asigurat că nu vor exista restricţii în ceea ce priveşte activitatea jurnaliştilor, deplasarea lor în timpul JO sau conţinutul a ceea ce scriu.

10. Bazele
Chinezii au fost cu mult, mult mai harnici decît predecesorii lor în organizarea Olimpiadei, grecii. Au finalizat construcţia sau modernizarea bazelor de competiţie cu destulă vreme înaintea termenelor fixate. Deşi aveau un stadion capabil să găzduiască festivităţile de deschidere să închidere, au decis să facă unul nou. Aşa a apărut impresionanta realizare numită "Cuib de pasăre". Şi Centrul Acvatic a fost ridicat din temelii. Alte baze au fost amenajate şi modernizate pe facilităţi deja existente. Din acest punct de vedere, asiaicii vor furniza, cu siguranţă, condiţii excelente de concurs, indiferent de disciplină sau probă.