SPORTURI  »  OLIMPIADA 2008  »  OLIMPIADA

Istoria Jocurilor Olimpice moderne, de la Atena 1896 la Beijing 2008

Articol de GSP - Publicat marti, 05 august 2008 00:00

Mişcarea olimpică a fost reînviată de baronul Pierre de Coubertin, cel care şi-a transformat visul în realitate în anul 1896, când au avut loc la Atena primele Jocuri Olimpice moderne.

Atena 1896 – Jocurilor Olimpice moderne se reiau, după ce împăratul roman Teodosiu I le-a interzis în anul 393

Oraş gazdă: Atena (Grecia)
Ţări participante: 14
Sportivi participanţi: 241
Probe: 43 din 9 sporturi
Festivitatea de deschidere: 6 aprilie
Festivitatea de închidere:15 aprilie
Jocurile au fost deschise oficial de George I al Greciei
Stadion: Panathinaikos
Numărul de spectatori la ceremonia de deschidere a fost de aproximativ 80.000.
Mai mult de jumătate din totalul sportivilor înscrişi în concurs au aparţinut Greciei.

Pierre de Coubertin a fost iniţiatorul modern al Jocurilor Olimpice. Pe 23 iunie 1884, el a organizat un congres internaţional la Sorbona în care a propus reluarea vechilor Jocuri Olimpice din Grecia. După acest congres a fost creat şi Comitetul Internaţional Olimpic al cărui secretar general va deveni chiar Coubertin.

Disciplinele olimpice din 1896 au fost atletism, ciclism, scrimă, gimnastică, tir, nataţie, tenis, haltere, lupte. Conform Comitetului Internaţional Olimpic, la această ediţie au participat 14 ţări: Australia, Austria, Marea Britanie, Bulgaria, Chile, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, SUA, Suedia şi Ungaria.

Prima probă disputată a fost cea de 100 de metri, iar americanul Francis Lane este primul câştigător olimpic, el terminând cursa cu timpul de 12,2 secunde. Grecul Spiridon Louis a câştigat maratonul. Aceasta a fost singura cursă la care a participat, dar victoria l-a făcut erou naţional al Greciei. Proba de maraton (40 km) s-a desfăşurat pe acelaşi traseu pe care soldatul atenian Philipides l-a străbătut cu 2.386 de ani înainte pentru a anunţa locuritorilor Atenei victoria în faţa perşilor.

Învingător la gimnastică, germanul Carl Schumann a reuşit performanţa să termine pe prima treaptă a podiumului şi la lupte.

Podiumul pe medalii:

1. Statele Unite 11 aur, 7 argint, 2 bronz, total 20
2. Grecia 10 aur, 17 argint, 19 bronz, total 46
3. Germania 6 aur, 5 argint, 2 bronz, total 13

Mişcarea olimpică a fost reînviată de baronul Pierre de Coubertin, cel care şi-a transformat visul în realitate în anul 1896, când au avut loc la Atena primele Jocuri Olimpice moderne.

Atena 1896 – Jocurilor Olimpice moderne se reiau, după ce împăratul roman Teodosiu I le-a interzis în anul 393

Oraş gazdă: Atena (Grecia)
Ţări participante: 14
Sportivi participanţi: 241
Probe: 43 din 9 sporturi
Festivitatea de deschidere: 6 aprilie
Festivitatea de închidere:15 aprilie
Jocurile au fost deschise oficial de George I al Greciei
Stadion: Panathinaikos
Numărul de spectatori la ceremonia de deschidere a fost de aproximativ 80.000.
Mai mult de jumătate din totalul sportivilor înscrişi în concurs au aparţinut Greciei.

Pierre de Coubertin a fost iniţiatorul modern al Jocurilor Olimpice. Pe 23 iunie 1884, el a organizat un congres internaţional la Sorbona în care a propus reluarea vechilor Jocuri Olimpice din Grecia. După acest congres a fost creat şi Comitetul Internaţional Olimpic al cărui secretar general va deveni chiar Coubertin.

Disciplinele olimpice din 1896 au fost atletism, ciclism, scrimă, gimnastică, tir, nataţie, tenis, haltere, lupte. Conform Comitetului Internaţional Olimpic, la această ediţie au participat 14 ţări: Australia, Austria, Marea Britanie, Bulgaria, Chile, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, SUA, Suedia şi Ungaria.

Prima probă disputată a fost cea de 100 de metri, iar americanul Francis Lane este primul câştigător olimpic, el terminând cursa cu timpul de 12,2 secunde. Grecul Spiridon Louis a câştigat maratonul. Aceasta a fost singura cursă la care a participat, dar victoria l-a făcut erou naţional al Greciei. Proba de maraton (40 km) s-a desfăşurat pe acelaşi traseu pe care soldatul atenian Philipides l-a străbătut cu 2.386 de ani înainte pentru a anunţa locuritorilor Atenei victoria în faţa perşilor.

Învingător la gimnastică, germanul Carl Schumann a reuşit performanţa să termine pe prima treaptă a podiumului şi la lupte.

Podiumul pe medalii:

1. Statele Unite 11 aur, 7 argint, 2 bronz, total 20
2. Grecia 10 aur, 17 argint, 19 bronz, total 46
3. Germania 6 aur, 5 argint, 2 bronz, total 13


Paris 1900 – Prima ediţie la care a participat un sportiv român

Oraş gazdă: Paris (Franţa)
Ţări participante: 24
Sportivi participanţi: 997 (22 femei, 975 bărbaţi)
Probe: 95 din 19 sporturi
Festivitatea de deschidere: 14 mai
Festivitatea de închidere: 28 octombrie
Stadion: Velodrome de Vincennes

A fost prima ediţie în care au concurat şi femeile şi, totodată, una dintre cele mai lungi Olimpiade din istorie.

Scrima s-a desfăşurat la Tuilleries, gimnastica la Vincennes, ciclismul în Parc des Princes, iar atletismul în Bois de Boulogne. Învingătorii nu au primit medalii pentru performanţele lor, ci obiecte. La această ediţie, Charlotte Cooper a cucerit primul titlu olimpic feminin, la tenis. Americanul Alvin Kraenzlein a câştigat patru medalii olimpice de aur în probele individuale.

Podiumul medaliilor:
1. Franţa 26 aur, 41 argint, 34 bronz, total 92
2. Statele Unite 19 aur, 14 argint, 14 bronz, total 47
3. Marea Britanie 15 aur, 6 argint, 9 bronz, total 30

La Paris este consemnată şi prima participare românească la Jocurile Olimpice. George A. Plagino, viitorul membru al CIO pentru România, a participat la tir, proba de talere. Din cei 51 de concurenţi, el a ocupat locul 13, cu 11 talere lovite din 20 posibile.

Saint Louis 1904 – Un oraş prea îndepărtat pentru naţiunile din Europa, care a oferit americanilor şansa de a domina competiţia

Oraş gazdă: St. Louis (Statele Unite)
Ţări participante: 12
Sportivi participanţi: 651
Probe: 91 din 17 sporturi
Festivitatea de deschidere: 1 iulie
Festivitatea de închidere: 23 noiembrie
Jocurile au fost deschise oficial de David Francis
Stadion: Francis Field

Cu ocazia Jocurilor Olimpice, americanii au construit un stadion de 15.000 de locuri care a fost aproape gol pe durata competiţiilor. Aceasta e prima ediţie la care se acordă medalii de aur, argint şi bronz. Prezenţa mică a sportivilor a fost explicată prin tensiunea europeană cauzată de războiul ruso-japonez, distanţa mare faţă de Europa şi greutăţiile legate de transport. Majoritatea întrecerilor s-au disputat pe bazele sportive ale Universităţii Washington. Statele Unite au participat cu cel mai mare număr de sportivi şi au câştigat 85% din totalul medaliilor. Odată cu Olimpiada de la St. Louis au apărut şi două sporturi olimpice noi: baschetul şi boxul. Americanul Archie Hahn a stabilit la 200 m un record (21,6 secunde) ce va dăinui 28 de ani. De asemenea, el a fost triplu campion olimpic la 60 m, 100 m şi 200 m. Gimnastul american George Eyser a câştigat şase medalii deşi piciorul stâng era din lemn.

Podiumul medaliilor:
1. Statele Unite 80 aur, 85 argint, 81 bronz, total 246
2. Germania 4 aur, 4 argint, 5 bronz, total 13
3. Cuba 4 aur, 2 argint, 3 bronz, total 9

Londra 1908 – România nu a participat oficial, dar românul Ştefan Somodi a obţinut medalia de argint la săritura în înălţime, concurând sub drapelul Ungariei, deoarece Transilvania era în acel moment parte a Imperiului Austro-Ungar

Oraş gazdă: Londra (Marea Britanie)
Ţări participante: 22
Sportivi participanţi: 2.008 (37 femei, 1.971 bărbaţi)
Probe: 110 din 22 sporturi
Festivitatea de deschidere: 27 aprilie
Festivitatea de închidere: 21 octombrie
Jocurile au fost deschise oficial de Regele Edward al VII-lea
Stadion: White City

Capitala Marii Britanii nu a cerut ca această ediţie să-i fie atribuită. În cursă au fost oraşele Berlin, Milan şi Roma, iar capitala Italiei a câştigat, dar după erupţia Vezuviului (1906) ele au fost reatribuite Londrei. Distanţa probei de maraton a fost stabilită la 42,195 km (oficializată în 1924). Proba de aruncare a discului s-a efectuat atât prin procedeul elen, de pe loc, cât şi prin cel modern, cu piruetă. Pentru prima dată s-a folosit prăjina de bambus. La această ediţie au apărut şi sporturi noi: bărci cu motor, polo călare, rackets, tenis în sală, jeu de paume, patinaj artistic. Înotătorul englez Henry Taylor a fost triplu campion olimpic şi supranumit de presa vremii steaua întrecerilor. La 400 m, britanicul Halswelle a alergat singur în finală, adversarii săi, toţi americani, retrăgându-se în semn de protest, pentru că unul dintre ei fusese descalificat. La proba de maraton, italianul Dorando Pietri a trecut primul linia de sosire dar după ce a fost ajutat pe ultimii metri. Americanul Hayes, situat pe locul doi, a făcut contestaţie şi a fost declarat campion olimpic.

Podiumul medaliilor:
1. Marea Britanie 56 aur, 51 argint, 39 bronz, total 146
2. Statele Unite 23 aur, 12 argint, 12 bronz, total 47
3. Suedia 8 aur, 6 argint, 11 bronz, total 25

Stockholm 1912 - Ultima ediţie la care au fost oferite medalii din aur masiv
Oraş gazdă: Stockholm (Suedia)
Ţări participante: 28
Sportivi participanţi: 2.407 (48 femei, 2.359 bărbaţi)
Probe: 102 din 14 sporturi
Festivitatea de deschidere: 5 mai
Festivitatea de închidere: 22 iulie
Jocurile au fost deschise oficial de Regele Gustav al 5-lea al Suediei
Stadion: Olimpic

Aceasta a fost ultima ediţie la care au fost oferite medaliile din aur masiv. Cele moderne sunt, de obicei, din argint acoperit cu aur. Alergătorul portughez Francisco Lázaro a murit în timpul maratonului. Cel mai în vârstă campion a fost Oscar Swahn, care, la 64 de ani şi 258 de zile, a făcut parte din echipa de tir a Suediei, medaliată cu aur la cerb alergător.

Podiumul medaliilor:
1. Statele Unite 24 aur, 24 argint, 17 bronz, total 65
2. Suedia 23 aur, 12 argint, 12 bronz, total 47
3. Marea Britanie 10 aur, 15 argint, 16 bronz, total 41


Anvers 1920 - Suedezul Oscar Swahn (72 de ani) câştigă medalia de argint la tir

Oraş gazdă: Anvers (Belgia)
Ţări participante: 29
Sportivi participanţi: 2.626 (65 femei, 2.561 bărbaţi)
Probe: 154 din 22 sporturi
Festivitatea de deschidere: 20 aprilie
Festivitatea de închidere: 12 septembrie
Jocurile au fost deschise oficial de Regele Albert I al Suediei
Stadion: Olimpic
Jurământul atleţilor a fost depus de Victor Boin.

A VI-a ediţie a Jocurilor Olimpice s-a desfăşurat la Anvers, după ce Olimpiada care trebuia să aibă loc la Berlin, în 1916, a fost anulată din cauza Primului Război Mondial. Pentru cea de-a VI-a ediţie, a fost aleasă iniţial ca gazdă Budapesta, în defavoarea oraşelor Amsterdam şi Lyon, dar, ca urmare a alierii Ungariei cu Germania, Jocurile Olimpice au fost transferate în oraşul Anvers, în aprilie 1919, CIO dorind să aducă un omagiu poporului belgian, greu încercat în timpul primei conflagraţii mondiale. Ca pedeapsă secundară, Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia nu au fost invitate să participe.

Aceasta a fost prima ediţie la care a fluturat steagul olimpic, proiectat în 1913 de Pierre de Coubertin, şi a fost rostit jurământul olimpic.

S-au înregistrat 6 recorduri mondiale şi 13 olimpice. La scrimă, italianul Nedo Nadi a cucerit 5 medalii de aur din 6 posibile. Suedezul Oscar Swahn, în vârstă de 72 de ani, participant la tir, a câştigat medalia de argint, el fiind cel mai bătrân medaliat din istoria JO de vară.

Podiumul medaliilor:
1. Statele Unite 41 aur, 27 argint, 27 bronz, total 95
2. Suedia 19 aur, 20 argint, 25 bronz, total 64
3. Marea Britanie 15 aur, 15 argint, 13 bronz, total 43

Paris 1924 - Ultima ediţie a Jocurilor Olimpice organizată sub preşedinţia CIO a lui Pierre de Coubertin

Oraş gazdă: Paris (Franţa)
Ţări participante: 44
Sportivi participanţi: 3.089 (135 femei, 2.954 bărbaţi)
Probe: 126 din 17 sporturi
Festivitatea de deschidere: 4 mai
Festivitatea de închidere: 27 iulie
Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Gaston Doumergue
Stadion: Olimpic Yves-du-Manoi
Jurământul atleţilor a fost depus de Georges Andre
Pentru această ediţie au candidat Amsterdam, Berlin, Los Angeles, Rio de Janeiro şi Roma.
A fost introdusă deviza olimpică "Citius, Altius, Fortius" (Mai repede, mai sus, mai puternic).
Ceremonia de deschidere şi câteva probe sportive au avut loc pe stadionul olimpic Yves-du-Manoir, care avea o capacitate de 45.000 de locuri.

Pentru prima dată, sportivii au fost reuniţi în Satul Olimpic. Pentru ceremonia de închidere a fost introdus ritualul ridicării drapelelor CIO, ale ţării gazdă şi ale ţării ce urmează să organizeze ediţia viitoare.

Ca şi la Olimpiada de la Anvers, ţările învinse în primul război mondial, Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria şi Turcia, n-au fost invitate.

La scrimă, francezul Fencer Roger Ducret a câştigat cinci medalii, din care trei de aur. Înotătorul american Johnny Weissmuller a câştigat trei medalii de aur şi una de bronz. Peste câţiva ani va juca în filmul Tarzan.

Podiumul medaliilor:
1. Statele Unite 45 aur, 27 argint, 27 bronz, total 99
2. Finlanda 14 aur, 13 argint, 10 bronz, total 37
3. Franţa 13 aur, 15 argint, 10 bronz, total 38

Amsterdam 1928 - Ceremonialul aprinderii flăcării olimpice are loc pentru prima oară

Oraş gazdă: Amsterdam (Olanda)
Ţări participante: 46
Sportivi participanţi: 2.883 (277 femei, 2.606 bărbaţi)
Probe: 109 din 15 sporturi
Festivitatea de deschidere: 28 iulie
Festivitatea de închidere: 12 august
Jocurile au fost deschise oficial de Prinţul Hendrik
Stadion: Olimpic
Jurământul atleţilor: Harry Denis

Singurul contracandidat al Amsterdamului a fost Los Angeles. Pentru prima dată are loc ceremonialul aprinderii flăcării olimpice şi apare Coca-Cola ca sponsor. De asemenea, femeile participă în premieră la atletism (100 m, 800 m, 4 X 100 m, săritura în înălţime şi aruncarea cu discul).

Paavo Nurmi din Finlanda câştigă a 9-a medalie de aur, terminând primul proba de 10.000 m.

Podiumul medaliilor:
1. Statele Unite 22 aur, 18 argint, 16 bronz, total 56
2. Germania 10 aur, 7 argint, 14 bronz, total 31
3. Finlanda 8 aur, 8 argint, 9 bronz, total 25

România a fost reprezentată numai de atleţi şi scrimeri, din cauza faptului că rugbiul, tenisul şi tirul nu au mai figurat în programul acestor Jocuri Olimpice. Dintre scrimerii români s-a remarcat Mihai Savu, care a ajuns până în semifinale. Atleţii au fost eliminaţi în serii şi calificări.

Los Angeles 1932 – Cele mai scurte Jocuri Olimpice

Oraş gazdă: Los Angeles (Statele Unite)
Ţări participante: 37
Sportivi participanţi: 1.332 (126 femei,1.206 bărbaţi)
Probe: 116 din 14 sporturi
Festivitatea de deschidere: 30 iulie
Festivitatea de închidere: 14 august
Jocurile au fost deschise oficial de Charles Curtis
Stadion: Coloseumul din Los Angeles
Jurământul atleţilor: George Calnan

Stadionul Olimpic Memorial Coliseum, construit în 1920, a fost supraetajat şi adus la 105.000 de locuri, dar la ceremonia de deschidere au participat doar 5.000 de persoane. Stadionul de fotbal de la Pasadena a fost transformat în velodrom (85.000 de locuri). Fotbalul, sport puţin cunoscut în SUA, nu a fost inclus în program, în vreme ce numărul concurenţilor pentru fiecare ţară în probele individuale este limitat la trei.

Apare cronometrul la 1/100 secunde şi este utilizată fotografia de sosire în mod frecvent.

Ceremonia de decernare a premilor este fixată: podium, ridicarea drapelelor, imnul naţional. Această ceremonie are loc după desfăşurarea probei sportive, şi nu la ceremonia de închidere. În timpul intonării imnului german sportivii francezi şi polonezi au stat jos în mod ostentativ.

Poloneza Stanisława Walasiewicz a câştigat medalia de aur la 100 metri feminin. De asemenea, ea a câştigat argintul la această probă patru ani mai târziu. După moartea sa în 1980, s-a descoperit că era hermafrodită şi n-ar fi trebuit să participe.

Podiumul pe medalii:
1. Statele Unite 41 aur, 32 argint, 30 bronz, total 103
2. Italia 12 aur, 12 argint, 12 bronz, total 36
3. Franţa 10 aur, 5 argint, 4 bronz, total 19

Berlin 1936 – Prima Olimpiadă care a provocat proteste politice

Oraş gazdă: Berlin (Germania)
Ţări participante: 49
Sportivi participanţi: 3.963 (331 femei, 3.632 bărbaţi)
Probe: 129 din 19 sporturi
Festivitatea de deschidere: 1 august
Festivitatea de închidere: 16 august
Jocurile au fost deschise oficial de Adolf Hitler
Stadion: Olimpic
Jurământul atleţilor: Rudolf Ismayr
Flacăra olimpică a fost aprinsă de Fritz Schilgen

Berlinul a fost preferat de CIO în detrimentul Barcelonei, în aprilie 1931. Pentru prima dată, această decizie a provocat proteste politice. A fost planificată organizarea unei "Olimpiade Muncitoreşti" la Barcelona, dar aceasta nu s-a putut desfăşura în Spania, din cauza războiului civil.

Pentru această ediţie a fost construit un stadion, "Olympiastadion", de 120.000 de locuri.

Proba de maraton a beneficiat de repere kilometrice, care permiteau permanent concurenţilor să-şi dozeze efortul.

Podiumul pe medalii:

1. Germania 33 aur, 26 argint, 30 bronz, total 89
2. Statele Unite 24 aur, 20 argint, 12 bronz, total 56
3. Ungaria 10 aur, 1 argint, 5 bronz, total 16

Românul Henri Rang (călărie, dresaj individual) a obţinut medalia de argint, după ce a fost nevoie de o întrecere de baraj pentru desemnarea campionului. După ce concurenţii aflaţi la egalitate, germanul Kurt Hasse şi românul Henri Rang, au parcurs un nou traseu, Rang s-a clasat pe locul 2.

Londra 1948 – Jocurile Olimpice sunt organizate din nou, după o pauză de 12 ani cauzată de cel de-al doilea Război Mondial

Oraş gazdă: Londra (Marea Britanie)
Ţări participante: 59
Sportivi participanţi: 4.104 (309 femei, 3.714 bărbaţi)
Probe: 136 din 17 sporturi
Festivitatea de deschidere: 29 iulie
Festivitatea de închidere: 14 august
Jocurile au fost deschise oficial de Regele George VI
Stadion: Wembley
Jurământul atleţilor: Donald Finlay
Flacăra olimpică a fost aprinsă de John Mark

Germaniei şi Japoniei li s-a interzis să participe, fiind considerate răspunzătoare pentru declanşarea celui de-al doilea război mondial. România s-a aflat şi ea printre ţările care n-au fost prezente, motivul invocat de autorităţi fiind starea dezastruoasă a economiei naţionale, secătuită de război. SUA au avut cea mai numeroasă delegaţie (415 sportivi), fiind urmată de Marea Britanie (348). De altfel, americanii au dominat aceasta ediţie a JO, mai ales la atletism şi nataţie. Figuri celebre ale atletismului mondial s-au afirmat pentru prima oară cu prilejul JO de la Londra. Americanii Dillard (sprint), Whitfield (800 m) şi Bob Mathias (decatlon), italianul Consolini (disc), ungurul Nemeth (ciocan), francezul Mimoun, belgianul Reiff si inepuizabilul ceh Zatopek (fond) au cucerit în 1948 primele lor medalii olimpice. În probele feminine, aproape omniprezentă a fost o atletă de excepţie, Francina Blankers-Koen (Olanda).

Pentru prima dată în istoria JO, ţara gazdă nu s-a clasat în top 10.

Podiumul pe medalii:
1. Statele Unite 38 aur, 27 argint, 19 bronz, total 84
2. Suedia 16 aur, 11 argint, 17 bronz, total 44
3. Franţa 10 aur, 6 argint, 13 bronz, total 29

Helsinki 1952 - România a obţinut prima medalie olimpică de aur prin Iosif Sârbu la tir

Oraş gazdă: Helsinki (Finlanda)
Ţări participante: 69
Sportivi participanţi: 4.955 (519 femei, 4.436 bărbaţi)
Probe: 149 din 17 sporturi
Festivitatea de deschidere: 19 iulie
Festivitatea de închidere: 3 august
Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Finlandei, Juho Kusti Paasikivi
Stadion: Olimpic
Jurământul atleţilor: Heikki Savolainen
Flacăra olimpică a fost aprinsă de Paavo Nurmi şi Hannes Kolehmainen

Helsinki a fost desemnat să organizeze Jocurile Olimpice în detrimentul oraşelor Amsterdam, Atena, Lausanne, Stockholm şi al altor cinci metropole americane, Chicago, Detroit, Los Angeles şi Philadelphia, la cea de-a 40-a sesiune CIO programată la 21 iunie 1947. Tot Helsinki fusese ales să organizeze Olimpiada din 1940, dar aceasta a fost anulată din cauza celui de-al Doilea Război Mondial.

Podiumul medaliilor:
1. Statele Unite 40 aur, 19 argint, 17 bronz, total 76
2. URSS 22 aur, 30 argint, 19 bronz, total 71
3. Ungaria 16 aur, 10 argint, 16 bronz, total 42

România a ocupat poziţia a 23-a în clasament, cu 4 pe medalii (1 aur, 1 argint, 2 bronz):

Aur - Iosif Sîrbu (tir, puşcă calibru mic 40 de focuri)

Argint - Vasile Tiţă (box, cat.75 kg)

Bronz - Gheorghe Fiat (box, 60 kg), Gheorghe Lichiardopol (tir, pistol viteză)

Melbourne 1956 – Nicolae Linca a câştigat primul titlu olimpic la box, performanţă ce nu a mai fost egalată de niciun român

Oraş gazdă: Melbourne (Australia)
Ţări participante: 72
Sportivi participanţi: 3.314 (376 femei, 2.938 bărbaţi)
Probe: 145 din 17 sporturi
Festivitatea de deschidere: 22 noiembrie
Festivitatea de închidere: 8 decembrie
Jocurile au fost deschise oficial de Ducele Philip de Edinburgh şi Regele Gustav VI Adolf al Suediei
Stadionul: Melbourne Cricket Ground
Jurământul atleţilor: Heikki Savolainen
Flacăra olimpică a fost aprinsă de Hans Wikne şi Ron Clarke

Melbourne a obţinut dreptul de a organiza Jocurile Olimpice, în aprilie 1949, în detrimentul oraşelor Buenos Aires, Mexico, Montreal, dar şi în dauna a şase citadele americane. Din cauza legislaţiei care restricţiona intrarea animalelor pe teritoriul australian, probele de echitaţie s-au desfăşurat la Stockholm (Suedia) în iunie 1956.

Podiumul pe medalii:
1. URSS 37 aur, 29 argint, 32 bronz, total 98
2. Statele Unite 32 aur, 25 argint, 17 bronz, total 74
3. Australia 13 aur, 8 argint, 14 bronz, total 35

România s-a clasat pe poziţia a 9-a, obţinând 13 medalii (5 aur, 3 argint, 5 bronz).

Aur - Leon Rotman (kaiac canoe, 1.000 m şi 10.000 m), Dumitru Alexe, Simion Ismailciuc (kaiac canoe, 1.000 m), Nicolae Linca (box, 69 kg), Ştefan Petrescu (tir, pistol viteză individual)

Argint - Gheorghe Negrea (box, 81 kg), Mircea Dobrescu (box, 51 kg), Olga Szabo-Orban (scrimă, floretă individual)

Bronz - Francisc Horvath (lupte greco-romane, 57 kg), Gheorghe Lichiardopol (tir, pistol viteză individual), Elena Leuştean (gimnastică, sol), Constantin Dumitrescu (box, 63,5 kg), Elena Mărgărit, Georgeta Hurmuzachi, Sonia Inovan, Elena Leuştean, Elena Săcălici, Emilia Vătăşoiu (gimnastică, echipe)

Roma 1960 – Iolanda Balaş a devenit prima campioană olimpică a atletismului românesc

Oraş gazdă: Roma (Italia)
Ţări participante: 83
Sportivi participanţi: 5.558 (611 femei, 4.727 bărbaţi)
Probe: 150 din 17 sporturi
Festivitatea de deschidere: 25 august
Festivitatea de închidere: 11 septembrie
Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Italiei, Giovanni Gronchi
Stadion: Olimpic
Jurământul atleţilor: Adolfo Consolini
Flacăra olimpică a fost aprinsă de Giancarlo Peris

Roma a obţinut dreptul de a organiza ediţia din 1960 în detrimentul oraşelor Lausanne, Detroit, Budapesta, Bruxelles, Mexico şi Tokyo. Reprezentativa feminină de gimnastică a URSS a câştigat 15 din 16 medalii posibile, la ediţia la care au căzut 73 de recorduri olimpice şi 31 mondiale. Echipa masculină de gimnastică a Japoniei a câştigat prima din cele cinci medalii de aur consecutive, ultima din această serie fiind obţinută la Montreal în 1976.

Abebe Bikila din Etiopia a alergat desculţ şi a câştigat maratonul, devenind primul sportiv de culoare african campion olimpic.

Ciclistul danez Knut Jensen s-a prăbuşit în timpul cursei sub influenţa amfetaminelor şi a murit ulterior la spital. A fost pentru a doua oară când un atlet a decedat într-o competiţie olimpică, după decesul portughezului Francisco Lazaro în timpul maratonului la Olimpiada din 1912.

Podiumul pe medalii:
1. URSS 43 aur, 29 argint, 31 bronz, total 103
2. Statele Unite 34 aur, 21 argint, 16 bronz, total 71
3. Italia 13 aur, 10 argint, 13 bronz, total 36

Iolanda Balaş, supranumită "La grande bionda", a sărit pe rând 1,77, 1,81 şi 1,85 metri la înălţime din a treia încercare, devenind prima campioană olimpică a atletismului românesc.

La a doua participare olimpică, echipa de polo a României a obţinut locul 5.

România a obţinut locul 11 în clasament, cu 10 medalii (3 aur, 1 argint, 6 bronz).

Tokyo 1964 – Asia intră pe harta Jocurilor Olimpice

Oraş gazdă: Tokyo (Japonia)
Ţări participante: 95
Sportivi participanţi: 5.151 (678 femei, 4.473 bărbaţi)
Probe: 163 din 19 sporturi
Festivitatea de deschidere: 10 octombrie
Festivitatea de închidere: 24 septembrie
Jocurile au fost deschise oficial de Împăratul Hirohito
Stadion: Olimpic
Jurământul atleţilor: Takashi Ono
Flacăra olimpică a fost aprinsă de Yoshinori Sakai

Tokyo a câştigat dreptul de a organiza JO, după ce a devansat oraşele Detroit, Buenos Aires şi Viena, fiind pentru prima dată când Olimpiada s-a desfăşurat în Asia. Ediţia din 1964 a consemnat mai multe recorduri: de participare - 95 de ţări, dintre care 12 şi-au făcut debutul olimpic la Tokyo; pe plan valoric - numeroase performanţe deosebite: 45 de recorduri mondiale, 76 olimpice si nenumarate naţionale, ceea ce a sugerat denumirea "Tokyo- Olimpiada recordurilor".

Podiumul pe medalii:
1. Statele Unite 36 aur, 26 argint, 28 bronz, total 90
2. URSS 30 aur, 31 argint, 35 bronz, total 96
3. Japonia 16 aur, 5 argint, 8 bronz, total 29

Atletismul a fost singurul sport în care românii au cucerit medalii de aur, prin Iolanda Balas (săritura în înălţime) şi Mihaela Peneş (aruncarea suliţiei). Peneş, încă o necunoscută pe plan internaţional (la numai 17 ani), a furnizat poate cea mai mare surpriză a Jocurilor, devenind campioană olimpică, cu o performanţă de 60,54 metri, care a întrecut cu aproape un metru şi recordul mondial.

Printre protagoniste s-a aflat, de asemenea, Lia Manoliu, care a cucerit medalia de bronz la aruncarea discului, dar a întrecut două foste campioane olimpice, Olga Fikotova şi Nina Ponomareva. Tot la atletism, Viorica Viscopoleanu a obţinut un onorant loc 5 la săritura în lungime.

România s-a clasat pe locul14, cu 12 medalii (2 aur, 4 argint, 6 bronz)

Mexico City 1968 – O femeie a aprins flacăra olimpică pentru prima dată în istorie

Oraş gazdă: Mexico City (Mexic)
Ţări participante: 112
Sportivi participanţi: 5.530 (780 femei, 4.750 bărbaţi)
Probe: 172 din 20 sporturi
Festivitatea de deschidere: 12 octombrie
Festivitatea de închidere: 27 octombrie
Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Mexicului, Gustavo Diaz Ordaz
Stadion: Olimpic Universitar
Jurământul atleţilor: Pablo Garrido
Flacăra olimpică a fost aprinsă de Norma Enriqueta Basilio de Sotelo

Jocurile au fost precedate de masacrul de la Tlatelolco, unde sute de studenţi cu orientare de stânga au fost masacraţi de forţele de securitate mexicane, cu 10 zile înainte de ceremonia de deschidere. Altitudinea oraşului Mexico, situat la 2.200 metri, a pus probleme de respiraţie pentru numeroşi atleţi.

Podiumul pe medalii:
1. Statele Unite 45 aur, 28 argint, 34 bronz, total 107
2. URSS 29 aur, 32 argint, 30 bronz, total 91
3. Japonia 11 aur, 7 argint, 7 bronz, total 25

România a ocupat locul 10 în clasamentul general, cu 15 medalii (4 aur, 6 argint, 5 bronz):

Aur - Viorica Viscopoleanu (atletism, săritura în lungime) Lia Manoliu (atletism, aruncarea discului),
Ionel Drâmbă (scrimă, floretă individual), Ivan Patzaichin şi Serghei Covaliov (kaiac canoe, 1000 m)

Argint - Ileana Silai (atletism, 800 m), Mihaela Peneş (atletism, aruncarea suliţei), Ion Monea (box, 81 kg), Ion Baciu (lupte greco-romane, 57 kg), Marcel Roşca (tir, pistol viteză individual), Dimitrie Ivanov, Anton Calenic, Haralambie Ivanov, Mihai Ţurcaş (kaiac canoe, 1000 m)

Bronz - Calistrat Cuţov (box, 60 kg), Viorica Dumitru (kaiac canoe, 500 m), Simion Popescu (lupte greco-romane, 63 kg), Nicolae Martinescu (lupte greco-romane, 97 kg), Ileana Gyulai-Drîmbă, Ana Pascu, Ecaterina Stahl-Iencic, Olga Szabo-Orban, Maria Vicol (scrimă, floretă echipe)

Munchen 1972 – 11 atleţi israelieni au fost răpiţi şi ucişi de organizaţia teroristă "Black September"

Oraş gazdă: Munchen (Germania)
Ţări participante: 121
Sportivi participanţi: 7.170 (1.095 femei, 6.075 bărbaţi)
Probe: 195 din 23 sporturi
Festivitatea de deschidere: 26 august
Festivitatea de închidere: 10 septembrie
Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele RFG, Gustav Heinemann
Stadion: Olimpic
Jurământul atleţilor: Heidi Schuller
Flacăra olimpică a fost aprinsă de Gunther Zahn

Munchen a câştigat dreptul de a organiza Jocurile Olimpice în iulie 1966 în detrimentul oraşelor Detroit, Madrid şi Montreal. Jocurile Olimpice au fost umbrite de răpirea şi uciderea a 11 atleţi israelieni de către organizaţia teroristă palestiniană "Black September".

Podiumul pe medalii:
1. URSS 50 aur, 27 argint, 22 bronz, total 99
2. SUA 33 aur, 31 argint, 30 bronz, total 94
3. Germania de Est 20 aur, 23 argint, 23 bronz, total 66

România a ocupat poziţia a 13-a, cu 16 medalii (3 aur, 6 argint, 7 bronz):

Aur - Ivan Patzaichin (kaiac canoe, 1.000 m), Gheorghe Berceanu (lupte greco-romane, 48 kg), Nicolae Martinescu (lupte greco-romane, 100 kg)

Argint - Valeria Bufanu (atletism, 100 m garduri), Argentina Menis (atletism, aruncarea discului), Ion Alexe (box, 91 kg), Atanase Sciotnic, Roman Vartolomeu, Aurel Vernescu şi Mihai Zafiu (kaiac canoe, 1000 m), Serghei Covaliov şi Ivan Patzaichin (kaiac canoe, 1000 m), Dan Iuga (tir, pistol liber)

Bronz - Viorica Dumitru şi Maria Nichiforov (kaiac canoe, 500 m), Ileana Gyulai-Drîmbă, Ana Pascu-Ene-Dersidan, Ecaterina Stahl-Iencic şi Olga Szabo-Orban (scrimă, florete echipe), Cornel Penu, Alexandru Dincă, Virgil Tale, Gavril Kicsid, Ghiţă Licu, Cristian Gaţu, Roland Gunesch, Radu Voina, Simion Schöbel, Gheorghe Gruia, Werner Stöckl, Dan Marin, Adrian Cosma, Valentin Samungi, Constantin Tudosie şi Ştefan Birtalan (handbal, echipe), Nicolae Rotaru (tir, armă culcat), Petre Ceapura, Ştefan Tudor şi Ladislau Lovrenski (canotaj 2+1 rame), Victor Dolipschi (lupte greco-romane, 100 kg), Vasile Iorga (lupte libere, 82 kg)

Montreal 1976 – Gimnasta Nadia Comăneci a obţinut şapte note de 10 şi 3 medalii de aur la doar 14 ani

Oraş gazdă: Montreal (Canada)
Ţări participante: 92
Sportivi participanţi: 6.028 (1.247 femei, 4.781 bărbaţi)
Probe: 198 din 21 sporturi
Festivitatea de deschidere: 17 iulie
Festivitatea de închidere: 1 august
Jocurile au fost deschise oficial de Regina Elizabeta a II-a a Marii Britanii
Stadion: Olimpic
Jurământul atleţilor: Pierre St.-Jean
Flacăra olimpică a fost aprinsă de Stephane Prefontaine şi Sandra Henderson

Montreal a obţinut dreptul de a organiza Olimpiada în mai 1970 în detrimentul oraşelor Moscova şi Los Angeles, care au devenit oraşe gazdă ale JO în 1980, respectiv 1984. Aprinderea flăcării olimpice la această ediţie constituie un fapt inedit. Purtată de tineri sportivi greci, flacăra a ajuns la Atena, pe stadionul unde s-au desfăşurat întrecerile primei ediţii a JO moderne din anul l896. De aici, printr-un sistem special de raze laser, a fost transmisă, via satelit, direct în Canada, aprinzându-se într-un creuzet construit anume pentru această ceremonie. După deschiderea Jocurilor Olimpice, în urma unei furtuni, flacăra s-a stins, iar un mebru al staff-ului a aprins-o cu o brichetă. Organizatorii au stins din nou torţa şi au aprins-o cu ajutorul unei flăcări de rezervă.

A fost pentru prima dată în istoria Jocurilor Olimpice când ţara gazdă nu a obţinut nici o medalie de aur.
1. URSS 49 aur, 41 argint, 35 bronz, total 125
2. RDG 40 aur, 25 argint, 25 bronz, total 90
3. SUA 34 aur, 35 argint, 25 bronz, total 94

Nadia Comăneci, gimnasta de 14 ani, a obţinut şapte note de 10, fiind pentru prima dată în istoria gimnasticii mondiale când nota 10 a fost acordată. Din cele 4 medalii de aur ale României, 3 au fost obţinute de Nadia Comăneci. De altfel, presa internaţională a denumit întrecerile de la Montreal "OLIMPIADA Nadia Comăneci".

Este cea mai bună evoluţie din istoria participării sportivilor români la întrecerile olimpice. Delegaţia României a cuprins l66 de sportivi (107 bărbaţi şi 59 femei), participând la 11 sporturi: atletism, box, kaiac-canoe, canotaj, gimnastică, haltere, handbal, lupte, nataţie, scrimă şi tir. Gimnastica se situează pe primul loc, cucerind aproape 30% din numărul de puncte şi de medalii obţinute de întreaga delegaţie.

România a ocupat locul 9 în clasament, după ce a obţinut 27 de medalii (4 aur, 9 argint, 14 bronz).

Aur - Nadia Comăneci (gimnastică, paralele inegale, bârnă, individual compus), Vasile Dîba (kaiac canoe, 500 m)

Argint - Teodora Ungureanu (gimnastică, paralele inegale), Gabriela Truşcă, Georgeta Gabor, Anca Grigoraş, Mariana Constantin, Teodora Ungureanu şi Nadia Comăneci (gimnastică, echipe), Simion Cuţov (box, 60 kg), Mircea Simon (box, 81kg), Gheorghe Berceanu (lupte greco-romane, 48 kg), Nicu Gângă (lupte greco-romane, 52 kg), Ştefan Rusu (lupte greco-romane, 68 kg), Gheorghe Danilov, Gheorghe Simionov (kaiac canoe, 1000 m), Cornel Penu, Nicolae Munteanu, Gavril Kicsid, Cristian Gaţu, Ghiţă Licu, Cezar Drăgăniţă, Radu Voina, Roland Gunesch, Alexandru Fölker, Ştefan Birtalan, Adrian Cosma, Constantin Tudosie, Werner Stöckl şi Mircea Gabrovschi (handbal, echipe)

Bronz - Gheorghe Megelea (atletism, aruncarea suliţei), Nadia Comăneci (gimnastică, sol), Teodora Ungureanu (gimnastică, bârnă), Dan Grecu (gimnastică, inele), Vasile Dîba (kaiac canoe, 500 m), Costică Dafinoiu (box, 81 kg), Alec Năstac (box, 75 kg), Victor Zilberman (box, 67 kg), Roman Codreanu (lupte greco-romane, +100 kg), Stelică Morcov (lupte libere, 90 kg), Ladislau Simon (lupte libere, +100 kg), Policarp Malâhin, Larion Serghei (kaiac canoe, 500 m), Daniel Irimiciuc, Ioan Pop, Marin Mustaţă, Corneliu Marin şi Alexandru Nilca (scrimă, sabie, echipe), Ioana Tudoran, Maria Micşa, Felicia Afrăsiloaie, Elisabeta Lazăr şi Elena Giurcă (canotaj, 4+1 rame).

Moscova 1980 – Cea mai numeroasă delegaţie a României din istorie, 239 de sportivi

Oraş gazdă: Moscova (URSS)
Ţări participante: 80
Sportivi participanţi: 5.179 (1.115 femei, 4.064 bărbaţi)
Probe: 203 din 21 sporturi
Festivitatea de deschidere: 19 iulie
Festivitatea de închidere: 3 august
Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele URSS, Leonid Brejnev
Stadion: Central Lenin
Jurământul atleţilor: Nikolay Andrianov
Flacăra olimpică a fost aprinsă de Sergei Belov

Statele Unite au protestat împotriva invaziei Afganistanului de către armata sovietică. Decizia preşedintelui Jimmy Carter este urmată de 65 de ţări, printre care China, R.F. Germania, Iran, Israel, Japonia şi Coreea de Sud.

Podiumul pe medalii:
1. URSS 80 aur, 69 argint, 46 bronz, total 195
2. Germania de Est 47 aur, 37 argint, 42 bronz, total 126
3. Bulgaria 8 aur, 16 argint, 17 bronz, total 41

Delegaţia României a fost cea mai numeroasă din istoria olimpismului românesc, având 239 de sportivi.

România a obţinut locul 7 în clasament, cu 25 de medalii (6 aur, 6 argint, 13 bronz):

Aur - Toma Simionov şi Ivan Patzaichin (canoe, 1000 m), Nadia Comăneci (gimnastică, bârnă, sol), Sanda Toma (canotaj, simplu vâsle), Corneliu Ion (tir, pistol viteză individual), Ştefan Rusu (lupte greco-romane, 68 kg)

Argint - Vasile Dîba, Nicuşor Eşanu, Ion Geantă şi Mihai Zafiu (caiac, 1000 m), Petre Capusta şi Ivan Patzaichin (canoe, 500 m), Nadia Comăneci (gimnastică, individual compus), Emilia Eberle (gimnastică, paralele inegale), Nadia Comăneci, Rodica Dunca, Emilia Eberle, Melita Rühn şi Dumitriţa Turner (gimnastică, echipe), Constantin Alexandru (lupte greco-romane, 48 kg)

Bronz - Dumitru Cipere (box, 54 kg), Valentin Silaghi (box, 75 kg), Vasile Dîba (caiac, 500 m), Ion Bîrlădeanu (caiac, 1000 m), Anghelache Donescu, Petre Roşca şi Dumitru Velicu (călărie dresaj, echipe), Melita Rühn (gimnastică, sărituri), Melita Rühn (gimnastică, paralele), Ştefan Birtalan, Iosif Boroş, Adrian Cosma, Cezar Drăgăniţă, Marian Dumitru, Cornel Durău, Alexandru Fölker, Claudiu Eugen Ionescu, Nicolae Munteanu, Vasile Stîngă, Lucian Vasilache, Neculai Vasilcă, Radu Voina şi Maricel Voinea (handbal echipe), Olga Homeghi şi Valeria Răcilă (canotaj, dublu vâsle), Angelica Aposteanu, Elena Bondar, Florica Bucur, Mariana Constantinescu, Elena Dobriţoiu, Ana Iliuţă, Marlena Zagoni-Predescu şi Rodica Frîntu (canotaj, 8+1), Marius Căta-Chiţiga, Valter-Corneliu Chifu, Laurenţiu Dumănoiu, Günter Enescu, Dan Gîrleanu, Sorin Macavei, Viorel Manole, Florin Mina, Corneliu Oros, Neculae Vasile Pop, Constantin Sterea şi Nicu Stoian (volei), Petre Dicu (lupte greco-romane, 90 kg), Vasile Andrei (lupte greco-romane, 100 kg)

Los Angeles 1984 – România a ocupat locul 2 cu 20 de medalii de aur

Oraş gazdă: Los Angeles (Statele Unite)
Ţări participante: 140
Sportivi participanţi: 6.797 (1.567 femei, 5.230 bărbaţi)
Probe: 221 din 23 sporturi
Festivitatea de deschidere: 28 iulie
Festivitatea de închidere: 12 august
Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Statelor Unite, Ronald Reagan
Stadion: Los Angeles Memorial Coliseum
Jurământul atleţilor: Edwin Moses
Flacăra olimpică a fost aprinsă de Rafer Johnson

Los Angeles a fost singurul oraş care şi-a depus candidatura pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 1984, după ce a mai fost gazda unei ediţii a JO, în 1932. Ca răspuns la boicotul american al Olimpiadei din 1980 de la Moscova, 14 ţări est-europene şi altele din blocul comunist inclusiv URSS, Cuba şi Germania de Est au boicotat aceste Jocuri Olimpice. Au fost trei excepţii : România, China şi Iugoslavia. În timpul ceremoniei de deschidere de pe stadionul "Memorial Coliseum" din Los Angeles, sportivii români au fost primiţi cu aplauze la defilarea pe naţiuni, ca reacţie la decizia de a sfida boicotul.

Podiumul pe medalii:
1. SUA 83 aur 61, argint, 30 bronz, total 174
2. ROMÂNIA 20 aur, 16 argint, 17 bronz, total 53
3. RFG 17 aur, 19 argint, 23 bronz, total 59

România a fost reprezentată de 127 de sportivi şi a obţinut un record de medalii 53 (20 aur, 16 argint, 17 bronz):

Aur - Doina Melinte (atletism, 800 metri), Maricica Puică (atletism, 3.000 metri), Anişoara Cuşmir Stanciu (atletism, lungime), Ivan Patzaichin şi Toma Simionov (canoe, 1.000 m), Agafia Constantin-Buhaev, Nastasia Ionescu, Tecla Marinescu-Borcanca şi Maria Ştefan Mihoreanu (kaiac-canoe, 500 m), Ecaterina Szabo (gimnastică, sărituri), Simona Păucă şi Ecaterina Szabo (gimnastică, bârnă), Ecaterina Szabo (gimnastică, sol), Lavinia Agache, Laura Cutina, Cristina Grigoraş, Simona Păucă, Mihaela Stănuleţ şi Ecaterina Szabo (gimnastică, echipe), Petre Iosub şi Valer Toma (canotaj, 2 rame fără cârmaci), Valeria Răcilă (canotaj, simplu vâsle), Elisabeta Lipă şi Marioara Popescu (canotaj, dublu vâsle), Ioana Badea, Sofia Corban, Ecaterina Oancia, Anişoara Sorohan şi Maricica Ţăran (canotaj, 4+1 vâsle), Rodica Arba şi Elena Horvat (canotaj, 2 rame fără cârmaci), Chira Apostol, Maria Fricioiu, Olga Homeghi, Viorica Ioja şi Florica Lavric (canotaj, 4+1 rame), Petre Becheru (haltere, 82,5 kg), Nicu Vlad (haltere, 90 kg), Ion Draica (lupte greco-romane, 82 kg), Vasile Andrei (lupte greco-romane, 100 kg).

Argint - Doina Melinte (atletism, 1.500 metri), Vali Ionescu (atletism, lungime), Mihaela Loghin (atletism, greutate), Ivan Patzaichin şi Toma Simionov (canoe, 500 m), Aurora Dan, Rozalia Oros, Elisabeta Tufan-Guzganu, Monica Weber şi Marcela Zsak (floretă, echipe), Ecaterina Szabo (gimnastică, individual compus), Doina Stăiculescu (gimnastică ritmică, individual compus), Dimitrie Popescu, Vasile Tomoioagă şi Dumitru Răducanu (canotaj, 2+1 rame), Mihaela Armăşescu, Adriana Chelariu, Camelia Diaconescu, Aneta Mihaly, Aurora Pleşca, Lucia Sauca, Doina Bălan, Marioara Traşcă şi Viorica Ioja (canotaj, 8+1), Corneliu Ion (tir, pistol viteză), Gelu Radu (haltere, 60 kg),
Andrei Socaci (haltere, 67,5 kg), Dumitru Petre (haltere, 90 kg), Vasile Groapă (haltere, 100 kg),
Ştefan Taşnadi (haltere, 110 kg), Ilie Matei (lupte greco-romane, 90 kg).

Bronz - Fiţa Lovin (atletism, 800 metri), Maricica Puică (atletism, 1.500 metri), Cristeana Cojocaru (atletism, 400 metri garduri), Florenţa Crăciunescu (atletism, disc), Mircea Fulger (box, 63,5 kg),
Costică Olaru (canoe, 500m), Alexandru Chiculiţă, Corneliu Marin, Marin Mustaţă, Ioan Pop şi Vilmos Szabo (sabie, echipe), Simona Păucă (gimnastică, individual compus), Lavinia Agache (gimnastică, sărituri), Mircea Bedivan, Dumitru Berbece, Iosif Boroş, Alexandru Buligan, Gheorghe Covaciu, Gheorghe Dogărescu, Marian Dumitru, Cornel Durău, Alexandru Fölker, Nicolae Munteanu, Vasile Oprea, Adrian Simion, Vasile Stîngă, Neculai Vasilcă şi Maricel Voinea (handbal), Mircea Frăţică (judo, 78 kg), Mihai Cioc (judo), Anca Pătrăşcoiu (nataţie, 200 m spate), Dragomir Cioroslan (haltere, 75 kg), Ştefan Rusu (lupte greco-romane, 74 kg), Victor Dolipschi (lupte greco-romane, +100 kg), Vasile Puşcaşu (lupte libere, 100 kg).

Seul 1988 - Atletul canadian Ben Johnson a fost depistat pozitiv de trei ori

Oraş gazdă: Seul (Coreea de Sud)
Ţări participante: 160
Sportivi participanţi: 8.391 (2.194 femei, 6.197 bărbaţi)
Probe: 263 din 27 sporturi
Festivitatea de deschidere: 17 septembrie
Festivitatea de închidere: 2 octombrie
Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Coreei de Sud, Roh Tae-woo
Stadion: Olimpic
Jurământul atleţilor: Hur Jae and Shon Mi-Na
Flacăra olimpică a fost aprinsă de Sohn Kee-chung, Chung Sunman, Kim Wontak şi Sohn Mi-Chung

Seul a fost ales în urma votului din septembrie 1981, în detrimentul oraşului nipon Nagoya.

Proba de 100 de metri a fost câştigată de atletul canadian Ben Johnson, printr-un rezultat de excepţie, 9,79 secunde, un nou record mondial. Recordul nu a fost omologat, iar medalia de aur a ajuns în posesia lui Carl Lewis, după ce Johnson a fost depistat pozitiv de trei ori.

Podiumul pe medalii:
1. URSS 55 aur, 31 argint, 46 bronz, total 132
2. Germania de Est 37 aur, 35 argint, 30 bronz, total 102
3. SUA 36 aur, 31 argint, 27 bronz, total 94

România s-a clasat pe locul 8, cu 24 de medalii (7 aur, 11 argint, 6 bronz):

Aur - Paula Ivan (atletism, 1.500 metri), Daniela Silivaş (gimnastică, paralele, bârnă, sol), Rodica Arba şi Olga Homeghi (canotaj, 2 rame fără cârmaci), Sorin Babii (tir, pistol liber), Vasile Puşcaşu (haltere, 100 kg).

Argint - Paula Ivan (atletism, 3.000 metri), Daniel Dumitrescu (box), Daniela Silivaş (gimnastică, individual compus), Gabriela Potorac (gimnastică, sărituri), Aurelia Dobre, Eugenia Golea, Celestina Popa, Gabriela Potorac, Daniela Silivaş şi Camelia Voinea (gimnastică, echipe), Dănuţ Dobre şi Dragoş Neagu (canotaj, 2 rame fără cârmaci), Dimitrie Popescu, Valentin Robu, Ioan Snep, Vasile Tomoioagă şi Ladislau Lovrenschi (canotaj, 4+1 vâsle), Veronica Cochelea şi Elisabeta Lipă (canotaj, dublu vâsle), Doina Bălan, Marioara Traşcă, Veronica Necula, Herta Anitas, Adriana Bazon, Mihaela Armăşescu, Rodica Arba, Olga Homeghi şi Ecaterina Oancia (canotaj, 8+1), Noemi Lung (nataţie, 400 m mixt), Nicu Vlad (haltere, 100 kg).

Bronz - Marius Gherman (gimnastică, bară), Daniela Silivaş (gimnastică, sărituri), Gabriela Potorac (gimnastică, bârnă), Veronica Cochelea, Anişoara Bălan, Anişoara Minea şi Elisabeta Lipă (canotaj, patru vâsle), Marioara Traşcă, Veronica Necula, Herta Anitas, Doina Bălan şi Ecaterina Oancia (canotaj, 4+1), Noemi Lung (nataţie, 200 m mixt).

Barcelona 1992 - Africa de Sud revine la Olimpiadă după 28 de ani

Oraş gazdă: Barcelona (Spania)
Ţări participante: 169
Sportivi participanţi: 9.356 (2.704 femei, 6.652 bărbaţi)
Probe: 286 din 32 sporturi
Festivitatea de deschidere: 25 iulie
Festivitatea de închidere: 9 august
Jocurile au fost deschise oficial de Regele Juan Carlos I al Spaniei
Stadion: Olimpic Lluis Companys
Jurământul atleţilor: Luis Doreste Blanco
Flacăra olimpică a fost aprinsă de Antonio Rebollo.

Barcelona a câştigat competiţia cu oraşele Amsterdam, Belgrad, Birmingham, Brisbane şi Paris.

La această ediţie a participat şi Africa de Sud, după o pauză de 28 de ani din cauza politicii apartheid. Finala probei de 10.000 de metri a reprezentat o luptă între atleta din Africa de Sud, Elana Meyer, şi etiopianca Derartu Tulu, câştigând ultima. Cele două sportive au făcut împreună turul de onoare la finalul cursei.

În urmă dărmării Zidului Berlinului din 1990, Germania a participat cu o singură echipă, pentru prima dată din anul 1960.

Gimnastul din Belarus, Vitaly Scherbo, a reuşit să câştige şase medalii de aur, patru dintre ele într-o singură zi.

La 10 metri platformă, chinezoaica Fu Mingxia a câştigat medalia de aur la doar 13 ani.

Podiumul pe medalii:
1. Ex-URSS 45 aur, 38 argint, 29 bronz, total 112
2. SUA 37 aur, 34 argint, 37 bronz, total 108
3. Germania 33 aur, 21 argint, 28 bronz, total 82

România s-a clasat pe locul 14, cu 18 medalii (4 aur, 6 argint, 8 bronz):

Aur - Lavinia Miloşovici (gimnastică, sărituri, sol), Elisabeta Lipă (canotaj, simplu vâsle), Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu, Iulică Ruican, Nicolae Ţaga şi Viorel Talapan (canotaj, 4+1 rame)

Argint - Galina Astafei (atletism, înălţime) Cristina Bontaş, Gina Gogean, Vanda Maria Hădărean, Lavinia Miloşovici, Maria Neculiţă şi Mirela Ana Paşca (gimnastică, echipe), Veronica Cochelea şi Elisabeta Lipă (canotaj, dublu vâsle), Constanţa Burcică, Veronica Cochelea, Anişoara Dobre-Bălan şi Doina Ignat (canotaj, patru vâsle), Adriana Bazon-Chelariu, Iulia Bobeică, Elena Georgescu, Viorica Lepădatu, Viorica Neculai, Ioana Olteanu, Maria Păduraru şi Doina Robu (canotaj, 8+1), Dănuţ Dobre, Claudiu Gabriel Marin, Vasile lonel Măstăcan, Vasile Dorel Năstase, Valentin Robu, Iulică Ruican, Viorel Talapan, Ioan Iulian Vizitiu şi Marin Gheorghe (canotaj, 8+1).

Bronz - Cristina Bontaş (gimnastică, sol), Lavinia Miloşovici (gimnastică, individual compus), Leonard Doroftei (box, 63,5 kg), Laura Badea, Roxana Daniela Dumitrescu, Claudia Laura Grigorescu, Reka Szabo şi Elisabeta Tufan-Guzganu (scrimă, floretă echipe), Dimitrie Popescu, Dumitru Răducanu şi Nicolae Ţaga (canotaj, 2+1 vâsle), Sorin Babii (tir, pistol aer comprimat), Traian Ioachim Cihărean (haltere, 52 kg), Ioan Grigoraş (lupte greco-romane, 130 kg).

Atlanta 1996 - Olimpiada de excepţie umbrită de un atac terorist

Oraş gazdă: Atlanta (Statele Unite)
Ţări participante: 197
Sportivi participanţi: 10.320 (3.523 femei, 6.797 bărbaţi)
Probe: 271 din 26 sporturi
Festivitatea de deschidere: 19 iulie
Festivitatea de închidere: 9 august
Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele SUA, Bill Clinton
Stadion: Olimpic Centennial
Jurământul atleţilor: Teresa Edwards

Flacăra olimpică a fost aprinsă de Muhammad Ali

Pe 27 iulie, la Stadionul Olimpic Centennial a avut loc un atac cu bombă în urma căruia a murit un spectator, Alice Hawthorne, şi au fost răniţi alţi 111. De asemenea, cameramanul turc Melih Uzunyol a decedat în urma unui atac de cord survenit în momentul în care alerga încercând să surprindă imagini.

La ceremonia de închidere, preşedintele CIO, Juan Antonia Samaranch, a spus, în ciuda acestui incident: "Bine făcut Atlanta", şi a catalogat această ediţie ca fiind una excepţională.

Podiumul pe medalii:
1. Statele Unite 44 aur, 32 argint, 25 bronz, total 101
2. Rusia 26 aur, 21 argint, 16 bronz, total 63
3. Germania 20 aur, 18 argint, 27 bronz, total 65

România s-a situat pe poziţia a 14-a, cu 20 de medalii (4 aur, 7 argint, 9 bronz):

Aur - Laura Badea (floretă, individual), Simona Amânar (gimnastică, sărituri), Constanţa Burcică-Pipotă şi Camelia Macoviciuc (canotaj, dublu vâsle), Vera Cochelea, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Olteanu, Marioara Popescu, Doina Spircu, Anca Tănase (canotaj, 8+1)

Argint - Gabriela Szabo (atletism, 1.500 m), Antonel Borşan şi Marcel Glăvan (canoe, 1.000 m), Laura Badea, Roxana Scarlat şi Reka Szabo (floretă, echipe), Marius Urzică (gimnastică, cal cu mânere), Dan Burincă (gimnastică, inele), Gina Gogean (gimnastică, individual compus), Simona Amânar (gimnastică, sol)

Bronz - Leonard Doroftei (box, 60 kg), Marian Simion (box, 67 kg), Gheorghe Andriev şi Grigore Obreja (canoe, 500 m), Simona Amânar (gimnastică, individual compus), Lavinia Miloşovici (gimnastică, individual compus), Gina Gogean (gimnastică, sărituri, bârnă), Simona Amânar, Gina Gogean, Ionela Loaieş, Alexandra Marinescu, Lavinia Miloşovici şi Mirela Ţugurlan (gimnastică, echipe), Nicu Vlad (haltere, 108 kg).

Sydney 2000 - România a fost implicată în cel mai controversat caz de dopaj, cel al gimnastei Andreea Răducan

Oraş gazdă: Sydney (Australia)
Ţări participante: 199
Sportivi participanţi: 10.651 (4.069 femei, 6.582 bărbaţi)
Probe: 300 din 28 sporturi
Festivitatea de deschidere: 15 septembrie
Festivitatea de închidere: 1 octombrie
Jocurile au fost deschise oficial de Guvernatorul general al Australiei, Sir William Deane
Stadion: Olimpic
Jurământul atleţilor: Rechelle Hawkes
Flacăra olimpică a fost aprinsă de Cathy Freeman

Podiumul pe medalii:
1. SUA 39 aur, 25 argint, 33 bronz, total 97
2. Rusia 32 aur, 28 argint, 28 bronz, total 88
3. China 28 aur, 16 argint, 15 bronz, total 59

La această ediţie, delegaţia României a fost implicată în cel mai mare scandal de dopaj din istoria sa. Comitetul Internaţional Olimpic a decis să retragă medalia de aur la individual compus gimnastei Andreei Răducan, după ce a fost depistată pozitiv la testul antidoping. Răducan fusese tratată împotriva răcelii de medicul echipei cu un medicament ce conţinea pseudo-efedrină. Atleta Mihaela Melinte a fost exclusă de la Olimpiadă deoarece a folosit nandrolon, o substanţă interzisă de Comitetul International Olimpic. Melinte era campioană mondială în proba de aruncarea ciocanului şi deţinea recordul mondial. Federaţia Română de Haltere a fost aproape de a fi exclusă din competiţie după ce doi componenţi ai lotului, Traian Cihărean şi Adrian Mateaş, au fost depistaţi pozitiv cu nandrolon. S-a plătit o amendă de 50.000 de dolari pentru ca ceilalţi halterofili să poată concura.

România a ocupat locul 11, cu 26 de medalii (11 aur, 6 argint, 9 bronz):
Aur - Gabriela Szabo (atletism, 5.000 m), Florin Popescu şi Mitică Pricop (canoe, 1000 m)
Mihai Claudiu Covaliu (scrimă, sabie individual), Marius Urzică (gimnastică, cal cu mânere),
Simona Amânar (gimnastică, individual compus), Simona Amânar, Loredana Boboc, Andreea Isărescu, Maria Olaru, Claudia Presăcan şi Andreea Răducan (gimnastică, echipe), Georgeta Damian şi Doina Ignat (canotaj, 2 rame fără cârmaci), Vera Cochelea, Georgeta Damian, Maria Magdalena Dumitrache, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Olteanu şi Viorica Susanu (canotaj, 8+1), Angela Alupei şi Constanţa Burcică-Pipotă (canotaj, 2 vâsle cat. uşoară) Diana Mocanu (nataţie, 100 m spate, 200 m spate)

Argint - Violeta Beclea (atletism, 1.500 metri), Lidia Şimon (atletism, maraton), Marian Simion (box, 71 kg), Maria Olaru (gimnastică, individual compus), Andreea Răducan (gimnastică, sărituri), Beatrice Câşlaru (nataţie, 200 m mixt)

Bronz - Gabriela Szabo (atletism, 1.500 m), Dorel Simion (box, 67 kg), Florin Popescu şi Mitică Pricop (canoe, 500 m), Raluca Andreea Ioniţă, Mariana Limbău, Elena Radu şi Sanda Toma (caiac, 500 m), Oana Pantelimon (atletism, înălţime), Simona Amânar (gimnastică, sol), Simona Marcela Richter (judo, 78 kg), Iulian Raicea (tir, pistol viteză), Beatrice Câşlaru (nataţie, 400 m mixt)

Atena 2004 - Jocurile se întorc acasă după 108 ani

Oraş gazdă: Atena (Grecia)
Ţări participante: 201
Sportivi participanţi: 10.625 (4.329 femei, 6.296 bărbaţi)
Probe: 301 din 28 sporturi
Festivitatea de deschidere: 13 august
Festivitatea de închidere: 29 august
Jocurile au fost deschise oficial de preşedintele Greciei, Costis Stephanopoulos
Stadion: Olimpic
Jurământul atleţilor: Zoi Dimoschaki
Flacăra olimpică a fost aprinsă de Nikolaos Kaklamanakis. Atena a găzduit din nou Olimpiada de vară, după 108 ani de la primele jocuri olimpice moderne.

Podiumul pe medalii:
1. SUA 35 aur, 39 argint, 29 bronz, total 103
2. China 32 aur, 17 argint, 14 bronz, total 63
3. Rusia 27 aur, 27 argint, 38 bronz, total 92

România s-a clasat pe locul 14, cu 19 medalii (8 aur, 5 argint, 6 bronz):

Aur - Georgeta Damian şi Viorica Susanu (canotaj, două rame), Angela Alupei şi Constanţa Burcică-Pipotă (canotaj, două vâsle cat. uşoară), Aurica Băr

Cariera pe care și-a construit-o fotbalistul dat afară de la FCSB, umilit și numit „vagabond” de Gigi Becali: „Ne vedem peste un an!”

Cornel Dinu a jignit doi „tricolori” după amicalul naționalei: „Au nume de CAP” + Fotbalistul despre care a spus „bine că nu l-am văzut pe teren”


Comentarii (15)
 •  05 Septembrie 2008, 12:27

...se merita o fraza ds. Evangheli Zappa, un mosier de-al ns., precursor al JO Moderne; el a fost recunoscut chiar de Pierre de Fredy baron de Coubertin care in 1906, la Buc. a infiintat Asoc sportiva de prietenie Romania-Franta.... + din cate stiu, baza sportiva de la Izvorani este mosia lasata de E.Zappa, statului roman cu titlu de ajutorare a sportului, testament care este recunoscut si de IOC, care in ultimul deceniu s-a interesat prin trimisii sai ds. soarta acestui testament, determinand s

 •  24 August 2008, 17:45

ROMANIA LA OLIMPIADA DE LA PECHIN , UN DEZASTRU SPORTUL ROMANESC ESTE IN DECLIN. LOVTURA DE GRATIE SE VA PRIMII LA LONDRA 2012

 •  21 August 2008, 10:46

super articolul

Vezi toate comentariile (15)
Comentează