Articol de Luminiţa Paul - Publicat duminica, 03 iulie 2011 00:00 / Actualizat sambata, 02 iulie 2011 22:29
Ca şi anul trecut, Horia Tecău şi Robert Lindstedt au cedat în ultimul act de la Wimbledon. Acum, în faţa fraţilor Bryan Tenis. Americanii au controlat meciul, fiind suverani pe propriul serviciu. N-au avut de înfruntat nici o minge de break.
Ce emoţii! Ca o bucată de unt. Şi întinsă pe pîine rămîne grea, densă, apăsătoare. Din nou în finală la Wimbledon, pe Terenul Central, pentru ei e turneul suprem, locul unde se simt cel mai bine, pe suprafaţa cea mai primitoare. Dar ce emoţii! De data aceasta, Horia şi Robert întîlnesc probabil cea mai tare pereche de dublu din cîte au existat.
Australienilor Woodbridge şi Woodforde li se spunea "Woodies" şi puteai crede că sînt unul, fraţii Bryan chiar sînt gemeni. Identici. Aproape la fel de înalţi. Supersincronizaţi. Şi cînd îşi fac paşii pe teren, în preajma fileului, sar la fel, coordonat, simetric. Dacă n-ar fi unul stîngaci, Bob, şi celălalt dreaptaci, Mike, nimeni nu i-ar deosebi.
Doar un break
Aşa că emoţiile au logica lor. Tecău serveşte primul şi e un pic copleşit. Pe cît de bine se descurcase în meciurile precedente, pe atît de mult îi tremură parcă acum mîna. Mingea loveşte burta fileului şi se rostogoleşte nedumerită pe iarbă. Două duble greşeli. E break.
Unul singur e suficient pentru ca primul set să ajungă în contul fraţilor pentru că apoi se merge cap la cap. 6-3. Game-urile curg iute, de o parte şi de alta. Se serveşte repede, voleurile înţeapă iarba, smash-urile o strivesc. Setul doi e un soi de coşmar cu repetiţie. Tot Horia serveşte primul. Revin nervii. Două duble greşeli care îl scot din minţi pe român. E break. Din nou, unul singur e suficient. 6-4. E ca la poligon. Mingile sînt precum gloanţele. Rapide şi penetrante.
Finală expeditivă
În actul al treilea se găseşte echilibrul. De data aceasta, Lindstedt serveşte primul. El şi Horia cîştigă game-ul cu un pic de tremur. La Bryani nu contează cine e la serviciu. N-au avut de înfruntat nici o minge de break tot meciul. Pînă la urmă, se ajunge la jocul decisiv.
Aici ar fi o şansă. Dar nu, nu acum. 7-6 (2) pentru americani. E al doilea Wimbledon al lor, al 11-lea titlu de Mare Şlem din carieră, cu care egalează recordul celor doi Woodies. Tecău şi Lindstedt amînă cu un an visul de a triumfa la Londra. Au fost din nou la un
pas, poate în 2012 îl vor reuşi.
125.000 de lire sterline e premiul pe care îl vor împărţi finaliştii de la dublu. Învingătorii au primit 250.000
Rafa vs Nole. Din nou
Luni se va face predarea de ştafetă pentru prima poziţie a clasamenului mondial. Djokovici va fi noul lider, Nadal va ceda locul de top. Asta se ştie. Pînă atunci însă, cei doi se vor înfrunta în finala de la Wimbledon, astăzi (ora 16:00, Digi Sport), cu tot felul de cifre gravitînd în jurul lor. Pentru spaniol e a cincea oară cînd ajunge în ultimul act la Londra, el cîştigînd titlul în 2008 şi 2010. Cu 11 trofee de Mare Şlem în vitrină, îl caută acum pe al 11-lea. Sîrbul e în faţa unei premiere: nu a mai fost pînă acum în finală la All England Club.
Cu două titluri la Australian Open şi alte două finale la US Open, el vrea să spargă gheaţa în Europa. Rafa şi Nole au disputat deja 4 finale anul acesta unul contra celuilalt, toate cîştigate de Djoko.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
