Luminița Paul, după finala dramatică de la Australian Open: "Simona, refuză să pierzi"

Acest "refuză să piardă" a fost tot timpul acolo, în mintea și în mușchii româncei, dar la acest Australian Open, abia încheiat, cu sufletul la gură, a căpătat dimensiuni nebănuite în urmă cu câțiva ani.

A fost aproape Simona de primul ei titlu de Mare Șlem. Cred că mai aproape ca oricând. Pentru că a condus în decisiv cu break și pentru că a avut, de la început până la sfârșit, atitudinea corectă. Agresivă în joc, un câștig imens pentru ea, cu mintea clară și cu inima bătând nebunește sub acea rochiță chinezească, roșie, fără logo. A fost aproape și doar o adversară cu experiența și defensiva lui Wozniacki putea frânge ansamblul acesta care a dus-o la victoriile cu Davis și Kerber.

A învins-o însă și efortul adunat în meciurile grele, și accidentarea care nu a revenit, din simplul motiv că nu a dispărut niciun pic, nu a avut timp să se vindece. Și tocmai de aceea, refuzul de a pierde, de a ceda e mai pregnant. La un moment dat, în setul al treilea, imaginea tv a prins un Darren Cahill făcând din palme semnul de "gata". Putea însemna "Oprește-te dacă nu mai poți fizic". Era înainte de break însă și Halep nu s-a oprit. Nu s-ar fi oprit nici dacă setul intra în prelungiri. Pentru că ea, cea de azi, de joi și de anul acesta, așa procedează.

Încă o finală de Mare Șlem pierdută? Așa e. Dar și cea care anunță pe vocea cea mai înaltă că vor apărea și alte ocazii. Dacă adversara e mai bună, zâmbește și fii generoasă. Dar refuză să pierzi. Și triumful va veni.