Articol de Roxana Fleşeru - Publicat sambata, 25 ianuarie 2025 15:59 / Actualizat duminica, 26 ianuarie 2025 11:28
Madison Keys (29 de ani și 14 WTA) a explicat la conferința de presă anumite aspecte ale carierei sale, de la presiunea de se impune într-un turneu de Mare Șlem la libertatea pe care a căpătat-o în ultimul an și care a dus-o la triumful de la Australian Open.
Madison Keys a devenit campioană de Mare Șlem la a 46-a prezență a sa în astfel de turnee. Ea a învins-o sâmbătă pe Aryna Sabalenka, lider mondial și campioană din 2023 și 2024, cu 6-3, 2-6, 7-5.
A fost a doua finală în competițiile de Grand Slam pentru americancă, ea fiind învinsă la US Open 2017 de Sloane Stephens. „Sunt foarte mândră de mine pentru că m-am întors în această poziție și că am putut să joc așa cum am jucat și am terminat partida într-o notă atât de puternică. Nu am crezut întotdeauna că mă pot întoarce într-o finală de Mare Șlem, dar să reușesc să o fac și să câștig înseamnă enorm pentru mine”, au fost primele cuvinte ale lui Madison Keys la conferința de presă de după finala de la Melbourne.
Unul dintre lucrurile de care sunt cea mai mândră este că am reușit la final să... aproape că am simțit că încerc să o înving. Dacă eu nu încercam, știam că ea o va face. M-a împins să mă străduiesc un pic mai mult. Îmi tot spuneam: «Fii curajoasă, dă-i drumul, pune totul la bătaie». În acel moment, indiferent ce se întâmplă, dacă fac asta, atunci pot fi mândră de mine – Madison Keys
Madison Keys și povara presiunii de a câștiga un trofeu de Mare Șlem
Aceata s-a transformat într-un dialog profund, mai ales că parcursul lui Madison este unul special. A câștigat primul meci în circuitul WTA la 14 ani. A fost văzută drept următoarea „Serena Williams”, iar la 20 de ani a jucat prima semifinală de Mare Șlem, chiar la Australian Open Open. Apoi doi ani mai târziu a venit și prima finală, acasă, la US Open. A mai bifat patru semifinale la Roland Garros în 2018, Australian Open 2022 și la US Open în 2018 și 2023. Toată lumea aștepta un titlu de la ea, dar cea mai mare presiune venea chiar de la Madison.
7 este loculpe care-l va ocupa Madison Keys începând de luni în ierarhia mondială
Când a scăpat de această presiune, lucrurile s-au așezat, iar sâmbătă a venit și triumful. „A trebuit să trec prin niște lucruri dificile. Acestea m-au forțat să mă privesc puțin în oglindă și să încerc să lucrez la presiunea internă pe care o puneam asupra mea. De la o vârstă destul de fragedă, am simțit că dacă nu aș fi câștigat niciodată un turneu de Grand Slam, nu m-aș fi ridicat la înălțimea a ceea ce oamenii credeau că ar fi trebuit să fiu. A fost o povară destul de grea de purtat”, a povestit Keys.
Apoi a continuat: „Atunci când am ajuns în punctul în care am fost mândră de mine și de cariera mea, cu sau fără un Grand Slam, iată că s-a întâmplat. Nu aveam nevoie de el pentru a simți că am avut o carieră bună sau că merit să se vorbească despre mine ca despre o mare jucătoare de tenis. Simt că, în cele din urmă, renunțând la acest tip de discuție internă pe care o aveam, mi-am dat capacitatea de a juca un tenis foarte bun și de a câștiga un Grand Slam”.
Madison Keys a spus că a început să simtă această povara de a se impune într-un turneu de Mare Șlem pe când avea doar 11-12 ani. Apoi o dată cu trecerea anilor, ea s-a accentuat. „Când ești în ultimele etape ale carierei tale, te simți ca și cum: «Se va întâmpla asta vreodată? Dacă nu se întâmplă, nu m-am ridicat la înălțimea a ceea ce toată lumea mi-a spus că ar fi trebuit să fac»
Așadar, cred că am simțit că am trecut de la ceva pozitiv la ceva aproape panicat de genul: «De ce nu s-a întâmplat încă? De ce nu am fost în stare să o fac?» A început să mă împovăreze mai mult: «Dacă nu o fac niciodată? Dacă nu o fac, sunt considerat un eșec?»”, și-a expus temerile Madison.
Ea spune că a rezolvat aceste probleme făcând multă psihoterapie, dar nu de genul celei sportive, concentrate pe sportul pe care-l practică.
„Au fost o mulțime de lucruri pe care a trebuit să le rezolv personal din cauza presiunii pe care mi-o puneam. În trecut am încercat mereu să merg pe calea terapiei sportive, unde era vorba mai mult despre rutină și controlul lucrurilor pe care le poți controla și toate astea. Am simțit că am fost întotdeauna destul de bună la asta, dar să încep cu adevărat să sap în ceea ce simțeam despre mine și să fiu sinceră cu mine în legătură cu asta, a fost foarte greu, pentru că nu am vrut să fiu persoana care simțea că se luptă cu adevărat, dar începeam să mă lupt cu adevărat cu asta. Așadar, să caut ajutor și să vorbesc cu cineva, nu doar despre tenis, ci și despre cum mă simțeam eu, a fost foarte inconfortabil. Sincer, cred că dacă nu aș fi făcut asta, nu aș fi stat aici”, a subliniat ea.
Campioana de la Melbourne spune că în ultimul an a simțit acel declic, cel în care nu se mai judeca atât de aspru. „Chiar și cu accidentările și pierderile grele pe care le-am suferit, am simțit că încep să mă regăsesc un pic mai mult. Am început să fiu puțin mai lucidă și mai prezentă pe teren. Am simțit că încep să mă perfecționez în rezolvarea problemelor pe teren, pe moment, mult mai bine. În trecut, simțeam că uneori, în timpul meciurilor, mai ales când lucrurile începeau să meargă prost, aproape că nu eram în corpul meu și mă uitam în jos la mine.
Simțeam că nu-mi pot conecta creierul la corp. Am simțit că anul trecut am început să fiu capabilă să fiu mai mult pe moment și să iau fiecare punct cu fiecare punct, în loc să mă panichez și să greșesc. Am simțit că am început să joc un tenis bun și am început să-mi dau seama când nu jucam grozav. Apoi, în afara sezonului, am muncit din greu. Am început să văd că lucrurile mergeau mai mult în direcția pe care mi-o doream”, a explicat Keys.
Madison Keys despre rolul psihoterapiei în viața sa:
Cred că psihoterapia este foarte bună. WTA face o treabă foarte bună în a avea pe cineva la turnee la care poți merge și cu care poți vorbi. Nu este util doar pentru mine, ci cred că este util pentru mulți dintre noi. Cred că stigmatul din jurul terapiei în general, nu doar în sport, începe încet să dispară. Cred că toată lumea ar trebui să facă terapie, indiferent de situație. Cred că ajută. Indiferent de situație, indiferent de ce se întâmplă în viața ta, vei avea momente când lucrurile sunt dificile și ai nevoie de cineva cu care să vorbești. Cred că este foarte important
Voi continua cu terapia pentru tot restul vieții mele. Cred că dacă mai mulți oameni o fac și mai mulți oameni vorbesc despre asta, atunci devine un fel de normă. E ca și cum ai merge la doctor. Nimeni nu clipește din ochi la asta. Cred că, pentru majoritatea oamenilor, este o necesitate copleșitoare.
Cred că în trecut am mai făcut-o, dar întotdeauna a fost, cred, prea specifică sportului. Întotdeauna m-am gândit: «Mă va ajuta asta să am performanțe mai bune? » În cele din urmă, am ajuns în punctul în care eram suficient de jos din punct de vedere personal încât să-mi spun: «Nu-mi pasă dacă asta mă ajută să performez, vreau doar să mă simt mai bine». Multă vreme am avut în cap ideea că oamenii sunt capabili să își ignore nervii, îndoielile sau orice altceva de genul ăsta și să joace tenis. În trecut, dacă aveam emoții sau altceva, de obicei nu jucam la fel de bine. Așa că am început să ajung în punctul în care, atunci când aveam emoții, mă gândeam: «O, nu, acum o să joc prost». Aproape că începea o panică internă.
Din nu știu ce motiv, a fost un fel de moment în care am început să cred că pot fi nervoasă și pot juca un tenis bun. Aceste lucruri pot trăi împreună. Așa că am încetat să mă mai lupt încercând să îndepărtez sentimentele și să mă prefac că nu sunt acolo, acceptându-le și spunându-mi cu adevărat că sunt în regulă și că este absolut normal să fie acolo, iar eu pot juca tenis în continuare.
Cred că făcând asta zi de zi și acceptând că va fi inconfortabil, că vei avea emoții, că vor fi mii de oameni care se vor uita la tine, dar că o poți face, și apoi începând să pot face asta, am început să am mai multă încredere în mine.
Pe lângă toate acestea, ajutorul soțului și antrenorului său, și meciul cu Iga Swiatek au dus-o spre trofeu. După partida din semifinale a simțit că poate câștiga trofeul, mai ales că veneau după ce se impusese și la Adelaide. „Cred că am avut încredere în faptul că poate nu am jucat meciurile de la început până la sfârșit și că am avut unele scăderi ici și colo, dar am fost capabilă să termin cu o notă foarte bună de fiecare dată și să-mi dau seama cum să revin în meciuri sau cum să închei un meci foarte bine.
Am început încet să-mi construiesc încrederea. Cred că o parte din asta a fost faptul că nu am luat-o niciodată înaintea mea în fiecare rundă. Nu m-am gândit niciodată la runda următoare până nu am ajuns acolo. Deci, cred că da, am crezut că o pot face. De asemenea, cred că am făcut o treabă bună concentrându-mă asupra sarcinii pe care o aveam în acel moment în față”, a subliniat Keys.
2 finale de Mare Șlema disputat Madison Keys, pierzând una și câștigand una
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
