Articol de Luminița Paul - Publicat sambata, 23 mai 2026, 14:01 / Actualizat sambata, 23 mai 2026 16:49
Sorana Cîrstea (36 de ani, locul 18 WTA) traversează un sezon 2026 excelent, în care și-a atins cel mai bun loc al carierei, a cucerit un titlu WTA și a ajuns în semifinale la Roma. O altă premieră este că lucrează cu o echipă de antrenori. Artemon Apostu-Efremov, care a colaborat de-a lungul timpului cu alte două jucătoare române de top, Simona Halep și Irina Begu, explică dinamica acestei înțelegeri.
- Sorana Cîrstea debutează duminică, 24 mai, la Roland Garros, contra Kseniei Efremova (Fra), în meciul al patrulea de pe arena Suzanne Lenglen. Turneul este transmis de Eurosport și HBO Max
În ultimul an al carierei, Sorana Cîrstea pune cărămidă după cărămidă peste un parcurs cum nu a mai avut vreodată până acum: în niciun turneu nu a pierdut de la primul meci jucat. Mai mult decât atât, a cucerit al patrulea trofeu din palmares, chiar la Cluj-Napoca, adăugând un strat suplimentar de emoție peste un sezon deja marcat de trăiri diferite.
La Roma a avansat până în semifinale, atingându-și, în al 21-lea an al carierei profesioniste, cel mai bun loc în clasament, 18.
Tot în premieră, în acest sezon experimentează o formulă nouă de colaborare: trei antrenori o însoțesc pe rând la concursuri: Adrian Cruciat, Artemon Apostu-Efremov și Adrian Gavrilă, fondatorii clubului Arc Pro Tenis. Cel de-al doilea explică pentru GSP cum s-a asamblat și cum funcționează acest mecanism productiv.
„Colaborarea acesta a venit la pachet, de fapt, cu colaborarea lui Adrian Cruciat cu Sorana”, spune el în ce-l privește, într-o conversație purtată în timpul turneului de la Madrid, pe unul dintre terenurile de antrenament, neocupat la momentul respectiv.
„Ei au început în august anul trecut. Au revenit la o colaborare împreună, după ce anterioara a fost cred că de trei ani. Și dat fiindcă Sorana a ales să continue și în acest an, asta a fost înțelegerea, ca eu și Adrian Gavrilă, cu care Sorana a fost la Rouen și Madrid, să facem parte din echipă, lucru pe care Sorana l-a acceptat. Eu am făcut anul acesta Cluj și partea de America, Miami și Indian Wells”, a adăugat.
Pentru ei nu este o chestiune nouă pentru că în același sistem au lucrat mult timp și cu Irina Begu în trecut, la fel procedează și în cazul Ancăi Todoni – aflată încă în recuperare după operația la umăr –, de când ea s-a alăturat clubului. „Așa că ne bucurăm că Sorana a acceptat și putem să lucrăm cu toți împreună”, conchide Arti.
Partea sa din acest sezon, prima, o descrie drept „senzațională”, apoi detaliază de ce. „În primul rând, Clujul a fost o experiență unică și mă bucur foarte mult că Sorana a obținut acest titlu acasă, pe teren propriu”, spune despre săptămâna strălucitoare de la Transylvania Open, acolo unde a cucerit al patrulea titlu al carierei.
„Tenisul a fost la un nivel foarte ridicat, n-a pierdut set, publicul a fost de nota 20, tot setup-ul de la Cluj, organizarea a fost ceva deosebit, o săptămână de vis”, a enumerat Apostu-Efremov. „Iar în America, Sorana a avut victorii foarte bune, are un parcurs excelent, mi se pare un sezon extrem de bun și dacă va continua în ritmul ăsta, cred că va depăși multe bariere din cariera ei”, crede el. Ceea ce s-a și întâmplat deja, într-o bună măsură.
Sorana și-a amânat retragerea cu un an. Inițial, anunțase că 2025 va fi ultimul sezon al carierei, însă rezultatele bune, între ele trofeul de la Cleveland și cel de dublu de la Madrid, și unele aspecte personale au convins-o că încă nu a venit momentul să lase racheta deoparte. Ce o face însă ca tocmai acum, la maturitatea sportivă deplină, să atingă vârfuri noi și o constanță aparte?
„E o combinație foarte bună”, spune antrenorul, „e la fel de motivată ca întotdeauna, ca și cum ar avea întreaga carieră în față, e extrem de profesionistă, dornică să se antreneze. E un lucru care mie mi se pare senzațional și de lăudat, cu câtă bucurie vine și săptămână de săptămână concurează și a făcut-o la un nivel foarte bun”, subliniază el.
Fizic, Sorana stă foarte bine și cred că este o încununare a unei cariere foarte frumoase, faptul că se simte atât de bine și reușește acum, poate în ultimul sezon, să obțină rezultate foarte bune – Artemon Apostu-Efremov
Artemon Apostu-Efremov: „Adrian Cruciat este vioara întâi la acest lucru”
Recent, în mai multe ocazii, Cîrstea a admis că nu a fost în anumite perioade o jucătoare ușor de antrenat, iar recunoașterea acestui fapt e în sine un semn că lucrurile s-au schimbat, fără a ceda însă la capitolul exigență.
„Fiind o persoană perfecționistă, încearcă tot timpul și duce în anumite momente, în special în timpul meciurilor, aceste lucruri la extrem. Evident, intervin emoțiile, intervine rutina meciului și atunci pot apărea anumite momente”, descrie Arti comunicarea cu Sorana.
„În rest, e foarte plăcut în afara terenului, obiectivele rămân comune, sunt discutate. Câteodată e o imagine falsă ce vede lumea la televizor, pentru că e doar partea de meci unde tensiunea e maximă sau ești cu pulsul 180. Per total, dat fiind că lucrurile merg bine și asta se vede și în rezultate, cred că e o comunicare bună”, subliniază el.
„Iar, desigur, Adrian Cruciat este vioara întâi la acest lucru, iar noi încercăm să suplinim săptămânile în care el nu merge”, a accentuat Apostu, reamintind de cei trei ani în care Cîrstea a lucrat exclusiv cu Cruciat.
Cum se reflectă însă colaborarea lor cu Sorana în ce privește tenisul, partea tehnică? „Tot timpul există chestii de îmbunătățit, așa consideră și Sorana, și e greu ca într-un sezon întreg să meargă totul strună. Mereu încercăm să adăugăm câte o mică chestie. După 20 de ani de circuit n-au rămas atât de multe. Mai mult încercăm să gestionăm bine meciurile, să gestionăm bine partea de recuperare, astfel încât ea să fie pregătită în orice moment să obținem un rezultat bun”, spune el.
Lui Arti îi va veni rândul să fie alături de Sorana „probabil pe iarbă”. La Roma și Roland Garros împreună cu ea era rândul lui Adrian Cruciat. „E în funcție un pic și de program și de cum ne gestionăm între noi. Evident, Adrian e vioara întâi și noi ajutăm acolo unde este nevoie de noi”, punctează antrenorul.
De-a lungul timpului, el a avut ocazia în bună măsură privilegiată de a colabora cu trei dintre jucătoarele române cel mai bine clasate în ierarhia mondială: Simona Halep, lider WTA, Sorana Cîrstea, aflată acum pe locul 18, și Irina Begu, locul 22.
Artemon Apostu-Efremov: „Irina ne-a oferit foarte mult”
Cu Irina a fost o colaborare în doi, cu Adi Cruciat, întinsă pe cinci ani, 2013-2018, din care au rezultat trei titluri WTA, Seul 2015, Florianopolis 2016 și București 2017. „Irina a fost un proiect mai lung, o perioadă senzațională”, rememorează el. „Și ea ne-a oferit foarte mult, titluri, cea mai bună clasare, semifinală la Roma, două sferturi la Madrid, tururi patru la Grand Slam”, enumeră Apostu reperele colaborării.
Cinci ani pe circuit cu o jucătoare – e o performanță în sine că echipa reușește să fie stabilă și să stea unită și să obțină rezultate. Una din cele mai prolifice colaborări – Artemon Apostu-Efremov
Au existat și provocări, chestiuni noi, tehnice și nu numai, care au șlefuit acest parteneriat și care i-au oferit experiență pentru cele viitoare. „Atât jucătorii cât, eu consider că și antrenorii, învață pe parcursul colaborărilor și al anilor”, explică el.
„Atunci, cu Irina, de exemplu, am reușit să schimbăm un pic forehand-ul. Ne-am dat seama că poate să fie o armă și acest lucru a funcționat. Am învățat cum să gestionăm foarte bine partea de off-season, în care poți să adaugi lucruri și după aceea trebuie să le transferi în turnee”, continuă Arti.
„Cu ea am reușit să îmbunătățim foarte mult jocul pe hard. Dacă ne uităm, în acea perioadă ea a câștigat două titluri pe hard, lucru care, cumva, nu era în zona ei de confort inițial. A trebuit să o convingem că hard-ul îi se potrivește, să accepte provocările hard-ului și, apoi, chiar a obținut rezultate foarte bune. La început, Irina abia aștepta să ajungem pe zgură, unde se simțea cel mai bine”.
Dacă ar fi să aleagă un moment, din cei 5 ani de colaborare cu ea, care ar fi cel mai emoțional? „A câștigat titlul la București și tot timpul când câștigi un titlu acasă, atmosfera e foarte vibrantă, tribuna te trage, toată lumea are așteptări mari, un titlu acasă cred că este una din cele mai mari emoții, deci l-aș pune, probabil, pe prima poziție”.
Artemon Apostu-Efremov: O experiență senzațională să fiu alături de Simona”
Pentru el a urmat un an și jumătate cu Simona Halep, cea mai importantă jucătoare din istoria tenisului autohton. Această colaborare, începută spre finalul anului 2019, a fost, spune Artemon, „o experiență senzațională, să fiu alături de Simona, o jucătoare mare, foarte mare și cumva, am tot zis-o, prea puțin apreciată la noi, cu adevărat, când am fost în echipa ei, oriunde ne duceam, în special în străinătate, toată lumea era... am fost uimit să văd cât de mult o iubeau oamenii din afara țării și apreciau efortul pe care îl face”.
Nu doar Simona a lăsat o urmă importantă asupra lui, ci și faptul că a putut colabora cu Darren Cahill. „Este un antrenor, un strateg, un manager de echipă senzațional, de la care am învățat foarte multe, și acum prețuiesc acest lucru”, recunoaște el.
A fost o experiență, chiar dacă nu atât de lungă, foarte intensă și pentru care sunt recunoscător, pentru că e visul oricărui antrenor să lucreze cu un sportiv de talia Simonei – Artemon Apostu-Efremov
Tenisul, sportul în general, sunt în continuă mișcare și evoluție, tehnologia începând să intervină într-o măsură sporită pentru a ajuta unele aspecte. Ce face el pentru a ține pasul cu lucrurile noi?
„În primul rând, trebuie să fii deschis, trebuie să-ți dai seama că tot timpul ai de învățat, să te uiți în jur, să citești, să discuți mult, să împărtășești informații cu colegii antrenori, cu preparatorii fizici. Cred că cel mai mare salt, aș zice, în tenisul feminin a fost făcut în partea de pregătire fizică și recuperare”, explică el.
„Jocul a devenit mult mai fizic, jucătoarele se mișcă, sunt mult mai solide în teren, în deplasare, în lovituri, și atunci automat a crescut nivelul. Ideea este cum reușești să combini aceste aspecte, cum reușești să folosești calitățile jucătoarei sau jucătorului pe care îl antrenezi, în așa fel încât să obții maximum din potențialul ei sau al lui. Aici este, cred, cheia, pe potențialul jucătorului, tu să știi unde să adaugi și ce să lucrezi cu el”, subliniază Arti.
Au existat însă și colaborări care nu au mers? „Nu cred neapărat că nu au mers, dar nu și-au atins potențialul maxim. În orice colaborare care la un moment dat s-a încheiat, eu am încercat să privesc obiectiv în urmă și să mă gândesc ce aș fi putut să fac mai bine”, asigură antrenorul.
„Dacă te uiți retrospectiv cu curaj și cu obiectivitate, după aceea poți să iei decizii mai bune în următoarea colaborare. Până la urmă, nici antrenorii nu sunt perfecți, nici jucătorii, deci trebuie să acceptăm lucrurile astea, dar ideea este ca un antrenor și un jucător să plece de la premiza dacă amândoi au obiective comune, au aceleași țeluri și merg în direcția potrivită”, încheie el.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
