Articol de Ovidiu Ioanițoaia - Publicat miercuri, 18 noiembrie 2026, 15:01 / Actualizat miercuri, 18 noiembrie 2026 15:01
Când am scris aici că schimbările efectuate în meciul cu Polonia s-au dovedit eficiente, am luat o grămadă de bobârnace. Ba unii, de profesie contestatari ai selecționerului, m-au etichetat drept „Omul lui Hagi”.
Recunosc că aș fi vrut să scriu la fel și despre schimbările de la Zenica, dar nu pot. Pentru că niciunul dintre cei introduși pe parcursul partidei cu Bosnia-Herțegovina n-a adus nimic nou. Nici Strata, nici Corbu, nici Cicâldău, nici Fl. Coman, nici Cîrjan.
Cu ei în teren, naționala a pierdut ritmul din repriza I și, odată cu el, și meciul, câștigat pe merit de gazde. Chiar mărturisesc că înlocuirea lui Bîrligea, cel mai în formă dintre „tricolori”, cu Fl. Coman a surprins. Mai indicat pentru a fi scos era, în opinia mea, Man.
De altfel, căutând să justifice mutarea, Gică Hagi s-a mulțumit să declare că „apoi au venit schimbările”! De parcă le-ar fi decis altcineva, nu Gică Hagi însuși! Și cum, din păcate, nici Cicâldău și nici Corbu, de la care așteptam mai mult decât de la Cîrjan, n-au înviorat jocul, bosniacii au preluat inițiativa și au înclinat balanța de partea lor. Altfel spus, dacă împotriva polonezilor a nimerit schimbările, în partida cu bosniacii Hagi n-a mai arătat aceeași inspirație.
Dar nu acesta e principalul reproș adresat selecționerului, ci insistența cu care își titularizează fiul. Ba îi și acordă, forțând nota, banderola de căpitan. Nu afirm că Ianis e lipsit de valoare. Are calități, în favoarea lui pledând detaliul, de netăgăduit, că a fost folosit în națională de mai mulți tehnicieni.
Cronologic, de Contra, de Rădoi, de Edi Iordănescu și de Mircea Lucescu, așa a strâns 58 de selecții. Atât că în mandatele celor menționați, el juca în echipa de club sau măcar apărea mai mult decât în această perioadă, în care a ajuns rezervă la Alanyaspor, ocupanta locului 13 din 18 în campionatul Turciei!
Nu-i exclus să fi fost trecut pe bancă deoarece n-a acceptat diminuarea salariului, versiune plauzibilă. Cert e însă, indiferent de motiv, că Ianis n-are meciuri în picioare și deci nici ritm, din care cauză cota lui pe transfermarkt a scăzut dramatic: de la 7 milioane de euro la 1 ianuarie 2022 la 1,8 astăzi!
Iată de ce, tot scoțându-l în prim-plan și încredințându-i parcă ostentativ banderola, Gică Hagi își expune inutil fiul. Băgându-l în gura lumii, a multora dintre fani, îi face un deserviciu, nu un serviciu. Personal, mă mir că Gică nu realizează pericolul, că persistă într-o eroare lesne de depistat.
În altă ordine de idei, i se mai impută selecționerului că a prelungit exagerat omogenizarea naționalei în condițiile în care, pentru a-i cunoaște, a convocat inițial 33 de jucători, trial nu altceva!, Inițiativă care i-a deranjat, ba și scandalizat, pe cei care susțin că la echipa reprezentativă nu-i loc pentru experimente. Și că nu-i normal să-i cunoști pe fotbaliști, ca și ei pe tine, pierzând 5 meciuri din 6! Adică punând la grea încercare și răbdarea suporterilor, împinși din dezamăgire în dezamăgire.
Ar trebui să-i dea de gândit lui Gică Hagi observația unora, din ce în ce mai des auzită, că raportarea lui la națională pare a unuia venit din afara fotbalului românesc, nu din interiorul acestuia. Fără îndoială că, fiind vorba despre un antrenor nou, e nevoie de timp pentru ca „tricolorii” să priceapă ce dorește respectivul de la ei, la rându-le, ei să execute.
Dar nici nu-i de admis ca procesul să se întindă la nesfârșit și să însemne eșec după eșec. De aceea zic că a venit momentul ca Hagi să mai ofere și altceva decât înfrângeri și scuze. A venit acel moment ori el a și trecut?!