Articol de Mitică Docan - Publicat duminica, 11 aprilie 2010 00:00
Elveţianul Fabian Cancellara (Saxo Bank) a cîştigat pentru a doua oară în carieră cea mai importantă cursă clasică a anului, Paris-Roubaix. Rutierul în vîrstă de 29 de ani a cuplat victoria din Roubaix cu ceea din Turul Flandrei, în ciuda eforturilor supraumane depuse de norvegianul Thor Hushovd (Cervelo) şi spaniolul Juan Antonio Flecha (Sky), cei mai apropriaţi urmăritori
În Paris-Roubaix nu ar trebui pusă niciodată problema raţiunii. O cursă care poartă simultan denumirea de "La Pascale" şi "Infernul Nordului" ar trebui să provoace un scurtcircuit interior, dacă nu chiar să scandalizeze orice urmă de logică lucidă. De fapt, după 108 ediţii din cea mai prestigioasă cursă de o zi din lume, ne-am putea lăuda că recunoaştem doar un sentiment brut pe care orice rutier trebuie să-l devoreze pentru a trece linia de sosire. Paris-Roubaix ţine mai mult de o dragoste cavalerească, inexplicabilă atunci cînd e contemplată de un novice, o contradicţie vinovată a tot ceea ce ne face oameni: suferinţa terifiantă şi vraja depăşirii limitelor.
Pe vremea cînd acest articol nu începuse să prindă contur, în vocile artizanilor puteau fi sesizate aceleaşi contradicţii înfiorătoare. Un Tom Boonen august, cu reverul căptuşit de toate medaliile inutile ale anului, dar înalt cît trei monumente la Roubaix, spera "să savurez o cursă incredbilă", în timp ce Greg Henderson recunoştea infantil că "mi-e groază de ea". De partea cealaltă, în control ca Barcelona pe Santiago Bernabeu, Fabian Cancellara arunca motanul peste gard, în curtea lui Patrick Lefevere: "Eu mi-am făcut norma. E timpul altora".
Reţeta unei excursii prin Infern a avut aceeaşi savoare tradiţională: 27 de tranşee pavate, semnalizate de colţurile feroce ale celor cinci stele şi întinse pe 257 de kilometri, terminate în ironie divină pe velodromul mai mult decît confortabil din Roubaix. Un tur solid prin Nordul Franţei pe care doar ghinionul, vremea nefavorabilă şi travaliul cinic al celor şapte ore de cursă puteau să îl condimenteze.
Elveţianul Fabian Cancellara ( Saxo Bank) a cîştigat pentru a doua oară în carieră cea mai importantă cursă clasică a anului, Paris-Roubaix. Rutierul în vîrstă de 29 de ani a cuplat victoria din Roubaix cu ceea din Turul Flandrei, în ciuda eforturilor supraumane depuse de norvegianul Thor Hushovd (Cervelo) şi spaniolul Juan Antonio Flecha (Sky), cei mai apropriaţi urmăritori
În Paris-Roubaix nu ar trebui pusă niciodată problema raţiunii. O cursă care poartă simultan denumirea de "La Pascale" şi "Infernul Nordului" ar trebui să provoace un scurtcircuit interior, dacă nu chiar să scandalizeze orice urmă de logică lucidă. De fapt, după 108 ediţii din cea mai prestigioasă cursă de o zi din lume, ne-am putea lăuda că recunoaştem doar un sentiment brut pe care orice rutier trebuie să-l devoreze pentru a trece linia de sosire. Paris-Roubaix ţine mai mult de o dragoste cavalerească, inexplicabilă atunci cînd e contemplată de un novice, o contradicţie vinovată a tot ceea ce ne face oameni: suferinţa terifiantă şi vraja depăşirii limitelor.
Pe vremea cînd acest articol nu începuse să prindă contur, în vocile artizanilor puteau fi sesizate aceleaşi contradicţii înfiorătoare. Un Tom Boonen august, cu reverul căptuşit de toate medaliile inutile ale anului, dar înalt cît trei monumente la Roubaix, spera "să savurez o cursă incredbilă", în timp ce Greg Henderson recunoştea infantil că "mi-e groază de ea". De partea cealaltă, în control ca Barcelona pe Santiago Bernabeu, Fabian Cancellara arunca motanul peste gard, în curtea lui Patrick Lefevere: "Eu mi-am făcut norma. E timpul altora".
Reţeta unei excursii prin Infern a avut aceeaşi savoare tradiţională: 27 de tranşee pavate, semnalizate de colţurile feroce ale celor cinci stele şi întinse pe 257 de kilometri, terminate în ironie divină pe velodromul mai mult decît confortabil din Roubaix. Un tur solid prin Nordul Franţei pe care doar ghinionul, vremea nefavorabilă şi travaliul cinic al celor şapte ore de cursă puteau să îl condimenteze.
Ar fi nedrept să nu îi numim pe primii evadaţi ai zilei, dar o vom face doar cu cei cu nume condescendent: Inaki Isasi (Euskaltel-Euskadi), Gregory Henderson (Sky), Maarten Wynants (Quick Step) şi Sebastian Lang (Omega Pharma-Lotto). Lucrurile au basculat pe Trouee d’Arenberg, cu 163 de kilometri de final, cînd furia celor de la Saxo Bank, conduşi imperial de Fabian Cancellara şi umbra vigilentă a belgianului Tom Boonen au tranşat ecartul faţă de evadaţi.
Cu 75 kilometri înainte de final, atunci cînd oamenii de la Saxo Bank contruiau cu o răbdare demnă de Apolodor din Damasc trena teribilă la vîrful plutonului, emoţiile au lovit în mijlocul grupului Bjarne Riis, cu un Fabian Cancellara susţinut în depanare de Matti Breschel. Grupul favoriţilor s-a compactat cu 60 de kilometri înainte de Roubaix, atunci cînd Boonen şi-a pierdut cumpătul şi a forţat desprinderea. Cancellara a urmat îngăduitor acţiunea firavă a lui Roger Hammond (Cervelo), după care a admirat în linişte îmbulzeala evadărilor de sub bannerul de 50 de kilometri.
Bomba a fost detonată pe Mons-en-Pevele, gazda generoasă a atacurilor decisive în Paris-Roubaix, cu un Fabian Cancellara frenetic, în travaliu decisiv pentru a rescrie istoria. Tom Boonen a aruncat năvodul pe Flecha şi puţinii supravieţuitori ai zilei, în speranţa că va contraataca acţiunea curajoasă a lui "Spartacus". Nimic mai înşelător.
Cu mîinile împreunate pe ghidonul rigid al bicicletei Specialized, Cancellara a făcut ce ştia mai bine. Şi-a desfăşurat forma pantagruelică la contratimp, a vuit peste Carrefour de l’Arbre şi, în uralele zgomotoase ale mulţimii, Cancellara a recidivat cu a doua victorie în Paris-Roubaix. Tom Boonen a fost distanţat de Juan Antonio Flecha (Sky) şi, sfios ca domniţa Ruxanda, nu a reuşit să agaţe podiumul pentru prima oară în ultimii trei ani.
Thor Hushovd a decolat din coasta lui Flecha şi, în 200 de metri, a furat argintul, în timp ce Tom Boonen a pierdut şi vecinătatea podiumului, bătut măr de Roger Hammond (Cervelo). Fabian Cancellara devine al doilea rutier elveţian care reuşeşte dubla Turul Flandrei/Paris-Roubaix, în umbra celebrului Henri Suter.
Într-un puseu de motivare a trupelor britanice din al II-lea Război Mondial, Winston Churchill proclama: "Dacă treci prin Iad, continuă să mergi". Un sfat care la jumătate de secol l-a ajutat pe Cancellara să fure îmbrăţişările calduroase ale familiei şi un zîmbet condimentat cu lacrimi la finalul celei mai frumoase zile de primăvară.
Clasament Paris-Roubaix:
1.Fabian Cancellara (Elv) Saxo Bank 6:35:10
2.Thor Hushovd (Nor) Cervelo 0:02:00
3.Juan Antonio Flecha (Spa) Sky
4.Roger Hammond (MBr) Cervelo 0:03:14
5.Tom Boonen (Bel) Quick Step
6.Bjorn Leukemans (Old) Vacansoleil 0:03:20
7.Filippo Pozzato (Ita) Katusha 0:03:46
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
