Articol de Marian Ursescu - Publicat vineri, 09 iulie 2010 00:00
Obiectivul fetelor e aurul olimpic la Londra, în 2012, cu barca de 8 plus 1, cea care în istoria canotajului românesc a adus patru medalii de aur
După Jocurile Olimpice de la Beijing, acolo unde România a cîştigat aurul la doi rame şi bronzul la 8 plus 1, antrenorul coordonator al lotului de canotaj, Mircea Roman, s-a trezit aproape singur. Din barca de 8 plus 1 a mai rămas cu o singură sportivă: Eniko Barabaş Mironcic. În rest, toate celelalte au ales fie să se retragă temporar, fie să spună definitiv adio canotajului.
"A fost o perioadă grea. M-a bătut şi pe mine gîndul retragerii. Mi-am spus însă că pot să o iau de la capăt, să formez alte noi echipe pentru Londra 2012", mărturiseşte Mircea Roman. Nu şi-a schimbat planul de pregătire. Ce făcea înainte cu Geta Andrunache, cu Doina Ignat, cu Viorica Susanu şi celelalte "babe" a încercat să clădească din mers cu cele tinere.
Eniko Barabaş şi rezerva de la Beijing, Camelia Lupaşcu, la doar 23 de ani, au devenit "veteranele" lotului! "Am găsit din partea lor multă receptivitate. Au muncit din greu, au tras cu dinţii. Au fost şi multe care au plecat, pentru că e un sport prost plătit. Au ales să meargă la rude, să muncească în Italia sau Spania", adaugă Roman.
2009, anul speranţei
Primul concurs pentru noul val, în 2009, Cupa Mondială de la Munchen, în Germania. Nici un echipaj românesc din cele trei înscrise în concurs nu s-a calificat în finală! Au urmat însă imediat Mondialele şi Europenele, cu rezultate spectaculoase, şi moralul fetelor s-a refăcut. Camelia Lupaşcu şi Nicoleta Albu au luat argintul lumii în proba de doi rame, iar barca de 8 plus 1 a sosit tot pe doi, după Statele Unite. La finalul cursei de la Poznan, Mircea Roman a simţit că la Londra 2012 se poate baza pe o echipă.
Au urmat imediat Europenele şi în lipsa americancelor, barca României de 8 plus 1 nu a mai putut fi învinsă. Camelia Lupaşcu şi Nicoleta Albu au schimbat şi ele argintul de la Mondiale pe aur, iar barca de patru vîsle a cucerit bronzul.
A dispărut îngrijorarea
Acum, antrenorul Mircea Roman nu se mai teme de nimic. "Mi-era frică de faptul că fetele nu au încredere, pe seama lipsei de experienţă puteau capota. În 2010 au confirmat rezultatele obţinute anul trecut", spune mîndru tehnicianul. La Cupa Mondială de la Munchen, barca de 8 plus 1 a cîştigat, iar cea ce doi rame a obţinut locul doi.
"Sper ca la Londra 2012 să aliniem în finală cel puţin trei echipaje. Ne vom bate pentru aur la 8 plus 1, dar şi la doi rame. E mult pînă acolo însă, pînă atunci trebuie să venim cu rezultate bune şi de la Mondialele din Noua Zeelandă, în luna noiembrie" e obiectivul imediat al lui Mircea Roman. Omul care şi-a mutat familia la Snagov, unde trăieşte 11 luni pe an. "Sînt îngrijorat mai degrabă că nu le pot ţine la infinit pe aceste fete în cantonament în condiţiile în care salariile lor au fost tăiate cu 25 la sută, premierile au fost diminuate şi incertitudinea zilei de mîine ne pîndeşte la tot pasul. Singura motivaţie acum e Londra 2012", încheie antrenorul coordonator.
De la 10.000 de sportivi la 450
Mircea Roman îşi aminteşte că, în 1970, aproximativ 10.000 de tineri au fost măsuraţi şi testaţi în vederea cooptării lor la canotaj. "Dintre toţi, la final au rămas cincizeci care au format loturile de canotaj", spune Roman. În momentul de faţă, România are 450 de sportivi legitimaţi, dintre care seniori vreo 60! În comparaţie, Australia, Anglia, Germania şi Statele Unite au cîte 20.000 de canotori legitimaţi. Şi noi vrem să ne comparăm cu ei!", subliniază tehnicianul.
Talismanul de la Snagov
În cantonamentul de la Snagov, fetele sînt însoţite la fiecare antrenament de şase cîini, pe care ele îi hrănesc zilnic. Dintre toţi însă, cel mai mic dintre ei e unul special. "El e Mustaţă, talismanul nostru! Nu se desparte de noi nici un moment", îl prezintă pe micuţul patruped Roxana Cogianu. Căţelul roşcat se agită şi se plimbă printre picioarele fetelor în fiecare dimineaţă. "E nervos acum. Ştie că plecăm cu bărcile pe lac la antrenament şi el rămîne pe mal. O dată, a sărit după noi şi l-am găsit la jumătatea lacului. Înota şi ne căuta", adaugă Roxana. După ce fetele pleacă, Mustaţă le aşteaptă pe ponton, păzindu-le adidaşii.
Obiectivul fetelor e aurul olimpic la Londra, în 2012, cu barca de 8 plus 1, cea care în istoria canotajului românesc a adus patru medalii de aur
După Jocurile Olimpice de la Beijing, acolo unde România a cîştigat aurul la doi rame şi bronzul la 8 plus 1, antrenorul coordonator al lotului de canotaj, Mircea Roman, s-a trezit aproape singur. Din barca de 8 plus 1 a mai rămas cu o singură sportivă: Eniko Barabaş Mironcic. În rest, toate celelalte au ales fie să se retragă temporar, fie să spună definitiv adio canotajului.
"A fost o perioadă grea. M-a bătut şi pe mine gîndul retragerii. Mi-am spus însă că pot să o iau de la capăt, să formez alte noi echipe pentru Londra 2012", mărturiseşte Mircea Roman. Nu şi-a schimbat planul de pregătire. Ce făcea înainte cu Geta Andrunache, cu Doina Ignat, cu Viorica Susanu şi celelalte "babe" a încercat să clădească din mers cu cele tinere.
Eniko Barabaş şi rezerva de la Beijing, Camelia Lupaşcu, la doar 23 de ani, au devenit "veteranele" lotului! "Am găsit din partea lor multă receptivitate. Au muncit din greu, au tras cu dinţii. Au fost şi multe care au plecat, pentru că e un sport prost plătit. Au ales să meargă la rude, să muncească în Italia sau Spania", adaugă Roman.
2009, anul speranţei
Primul concurs pentru noul val, în 2009, Cupa Mondială de la Munchen, în Germania. Nici un echipaj românesc din cele trei înscrise în concurs nu s-a calificat în finală! Au urmat însă imediat Mondialele şi Europenele, cu rezultate spectaculoase, şi moralul fetelor s-a refăcut. Camelia Lupaşcu şi Nicoleta Albu au luat argintul lumii în proba de doi rame, iar barca de 8 plus 1 a sosit tot pe doi, după Statele Unite. La finalul cursei de la Poznan, Mircea Roman a simţit că la Londra 2012 se poate baza pe o echipă.
Au urmat imediat Europenele şi în lipsa americancelor, barca României de 8 plus 1 nu a mai putut fi învinsă. Camelia Lupaşcu şi Nicoleta Albu au schimbat şi ele argintul de la Mondiale pe aur, iar barca de patru vîsle a cucerit bronzul.
A dispărut îngrijorarea
Acum, antrenorul Mircea Roman nu se mai teme de nimic. "Mi-era frică de faptul că fetele nu au încredere, pe seama lipsei de experienţă puteau capota. În 2010 au confirmat rezultatele obţinute anul trecut", spune mîndru tehnicianul. La Cupa Mondială de la Munchen, barca de 8 plus 1 a cîştigat, iar cea ce doi rame a obţinut locul doi.
"Sper ca la Londra 2012 să aliniem în finală cel puţin trei echipaje. Ne vom bate pentru aur la 8 plus 1, dar şi la doi rame. E mult pînă acolo însă, pînă atunci trebuie să venim cu rezultate bune şi de la Mondialele din Noua Zeelandă, în luna noiembrie" e obiectivul imediat al lui Mircea Roman. Omul care şi-a mutat familia la Snagov, unde trăieşte 11 luni pe an. "Sînt îngrijorat mai degrabă că nu le pot ţine la infinit pe aceste fete în cantonament în condiţiile în care salariile lor au fost tăiate cu 25 la sută, premierile au fost diminuate şi incertitudinea zilei de mîine ne pîndeşte la tot pasul. Singura motivaţie acum e Londra 2012", încheie antrenorul coordonator.
De la 10.000 de sportivi la 450
Mircea Roman îşi aminteşte că, în 1970, aproximativ 10.000 de tineri au fost măsuraţi şi testaţi în vederea cooptării lor la canotaj. "Dintre toţi, la final au rămas cincizeci care au format loturile de canotaj", spune Roman. În momentul de faţă, România are 450 de sportivi legitimaţi, dintre care seniori vreo 60! În comparaţie, Australia, Anglia, Germania şi Statele Unite au cîte 20.000 de canotori legitimaţi. Şi noi vrem să ne comparăm cu ei!", subliniază tehnicianul.
Talismanul de la Snagov
În cantonamentul de la Snagov, fetele sînt însoţite la fiecare antrenament de şase cîini, pe care ele îi hrănesc zilnic. Dintre toţi însă, cel mai mic dintre ei e unul special. "El e Mustaţă, talismanul nostru! Nu se desparte de noi nici un moment", îl prezintă pe micuţul patruped Roxana Cogianu. Căţelul roşcat se agită şi se plimbă printre picioarele fetelor în fiecare dimineaţă. "E nervos acum. Ştie că plecăm cu bărcile pe lac la antrenament şi el rămîne pe mal. O dată, a sărit după noi şi l-am găsit la jumătatea lacului. Înota şi ne căuta", adaugă Roxana. După ce fetele pleacă, Mustaţă le aşteaptă pe ponton, păzindu-le adidaşii.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
