Cîrţu în ocolul pămîntului! » Drumul lui Cîrţu de la Bucureşti în Kazahstan

Sorin Cîrţu a semnat cu FK Taraz, din Kazahstan, dar asta nu mai e deja o ştire. Povestea e despre cum a ajuns Cîrţu acolo. Vorbeşte chiar el: "Legătura cu FK Taraz mi-a făcut-o un impresar moldovean, Leonid Istrati, interesat aşa, pe un proiect pe fotbalul ex-sovietic".
"De ce tocmai în Kazahstan, Sorine?", curge, de la sine, întrebarea. "Ce să fac, frăţioare, în România am cam terminat treaba, nu? Lăsînd gluma la o parte, parcă aveam nevoie de o provocare din asta. O experienţă nouă, plus, bineînţeles, avantajul material". Cîrţu refuză să spună ce înseamnă "avantajul material". Lasă să se înţeleagă însă că e vorba de o sumă pe care ar fi cîştigat-o în România în vreo 5 ani. "Adică 500.000?". Aprobarea nu mai vine.

10 ore cu trenul

Vine povestea. "Am plecat spre Almaty, care e fosta capitală a Kazahstanului, prin Istanbul. Am ajuns la Almaty, dar avionul spre Taraz n-a decolat din cauza ceţii. Am stat, am stat, pînă la urmă am ales să mergem la Taraz cu trenul. Cam 600 de kilometri. Am luat un vagon de dormit. Am mers vreo 10 ore, dar în compartiment am stat ca la hotel. Covor pe jos, lenjerie în ţiplă... Chiar dacă trenul arăta cam ca alea care făceau Craiova - Petroşani prin anii '80. Acolo am discutat cu preşedintele lui FK Taraz, un fel de prim-secretar de pe vremea lui Ceauşescu, un tip pasionat de fotbal. Am bătut palma, dau să plec. Ajungem la aeroportul din Taraz, problemă! «Nu putem decola din cauza ceţii!».

Înapoi la hotel. Pe seară, ne anunţă că decolăm. «Hai la aeroport!». Decolăm, ajungem pînă la Almaty, acolo iar ceaţă! Ne anunţă pliotul că nu aterizăm la Almaty, mergem la Astana, în partea opusă a ţării! Ce nu suport eu avioanele, dar asta chiar a fost călătoria vieţii mele! Sper măcar să merite".

"Nu vreau să mă laud cu salariul meu de la Taraz. Scrie că a fost ca-n «Naşul», o ofertă de nerefuzat!" (Sorin Cîrţu)