Articol de Radu Romanescu - Publicat sambata, 10 decembrie 2011 00:00 / Actualizat vineri, 09 decembrie 2011 21:21
"Era de legendă. Acum a devenit una", spun, cu privirea în pămînt, discipolii lui Mişa-baci. Mihai Botez s-a stins, joi, la Arad. Avea 89 de ani şi era cel mai vîrstnic practicant de judo de pe Glob.
Viaţa lui Mihai Botez (născut pe 31 mai 1922) a fost ca un film frumos. În 1957, fondase în Arad prima secţie organizată de judo din România, cea a clubului Astra. În 1948, devenise primul campion naţional absolut la gimnastică. La Sibiu se ţinuse concursul unde a făcut istorie şi a cîştigat tot: individual compus, paralele, sărituri, sol şi inele. Iar în '52 a ajuns să concureze la Olimpiada de la Helsinki...
În '57 s-a întors spre judo, interzis pînă atunci în România. Îl învăţase de la prizonierii de război japonezi, italieni şi nemţi, concentraţi într-un lagăr american de lîngă Paris. Peste 17 ani, era primul antrenor emerit de judo al României. La brîu, două centuri negre - 8 Dan în judo şi 8 Dan în jiu-jitsu. Maximum pentru România! Federaţia Mondială de Judo l-a declarat, oficial, cel mai venerabil practicant din lume. Elev i-a fost şi Marius Vizer, preşedintele de azi al FMJ.
În 2008, la 86 de ani, a cîştigat titlul de campion mondial la veterani. Înmărmurea sălile cînd păşea pe tatami şi uimea prin tehnică şi viteză la demonstraţii. "În finală trebuia să lupt cu un japonez mai tînăr cu cîţiva ani decât mine, dar acesta a refuzat să intre pe tatami. A preferat să stea trei minute în afara spaţiului de luptă, lăsîndu-mi mie victoria. Mi-a spus că lui îi ajunge argintul. Mie nu îmi ajungea, am vrut să mai aud imnul României", povestea el.
Testamentul
Cu puţine zile înaintea sfîrşitului, a trimis o binecuvîntare spre trei dintre elevii săi. Pavel Milovan, George Chivaran şi Gheorghe Farcaş au primit misiunea de a-i duce munca mai departe. Cei trei au organizat, la Arad, un Festival de Arte Marţiale, în cinstea primei şcoli de jiu-jitsu din România pe care Japonia a recunoscut-o oficial. Şcoala e condusă de Milovan şi a primit aprobarea niponilor.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
