Sorin Bagiu avertizează: "Eu sînt exemplul pentru ce urmează la Bucureşti"

La sfîrşitul săptămînii trecute, Curtea de Apel Cluj a dat sentinţa definitivă în dosarul transferurilor lui Cociş şi Florescu de la "U" Cluj la Sheriff Tiraspol (2004). Fostul preşedinte Sorin Bagiu a primit o condamnare de un an de închisoare cu suspendare şi plata către fisc a unei sume de 482.410 lei, în solidar cu clubul. Iar şeful "şepcilor roşii" vorbeşte acum în premieră despre dosarul care s-a judecat vreme de peste trei ani, un verdict venit cu doar cîteva zile înainte ca Tribunalul Bucureşti să anunţe, azi, sentinţele în "Dosarul Transferurilor" cel mare.

- Domnule Bagiu, sînteţi primul oficial din fotbalul românesc care primeşte o condamnare definitivă pe un dosar de transferuri. E "deschiderea" pentru cazul cel mare, de la Bucureşti, unde marţi e aşteptată soluţia instanţei?
- Simt că s-a judecat emoţional. Parcă e şi o anumită stare ca oamenii din fotbal să fie pedepsiţi, vinovaţi, nevinovaţi, nu mai contează. Problema e că nimeni nu-i mai crede pe cei din fotbal. Nimeni nu te mai ia în seamă, iar acesta a devenit un război în care pot cădea şi victime colaterale. Şi la mine e o diferenţă majoră faţă de celelalte cazuri: nu eram factor de decizie, ci aveam în spate un Comitet Director de care trebuia să ascult. Nu cunosc detalii din dosarul de la Bucureşti, însă impresia e că, prin sentinţa din cazul meu, s-a pregătit terenul pentru ce va urma la Bucureşti.

"Mi-au pus afacerea în cîrcă"

- Aţi fost mulţumit că vi s-a dat o decizie cu suspendare?
- Daaa! Eu sînt acum cel mai mare evazionist! Adevărul e că anumite persoane din fostul Comitet Director s-au ocupat temeinic să iasă basma curată din această poveste şi să-mi pună mie totul în cîrcă. Au reuşit! Să ştiţi însă că nu puteam să cumpăr nici hîrtie igienică fără avizul Comitetului, nu eram un preşedinte atotputernic!

- Care e, pe scurt, istoria acestui dosar?
- În 2004, cînd Universitatea era în liga secundă, s-a pus problema cedării lui Cociş şi Florescu. Au existat mai multe discuţii de transfer, dar Comitetul Director, condus de Marius Bojiţă şi Radu Burcă, ambii de la Universitatea de Medicină şi Farmacie, a decis să intre în negocieri finale cu reprezentanţii de la Sheriff Tiraspol. Eu ştiam cum lucrează aceşti indivizi şi le-am atras atenţia celor 17 oameni din Comitetul Director. Au zis OK, stai liniştit, ne ocupăm noi şi m-au pus să pregătesc actele obişnuite ale tranzacţiei, 300.000 de dolari la Cociş şi 150.000 de dolari la Florescu. Am semnat în dreptul meu, dar, pînă la urmă, n-au mai fost folosite respectivele documente.

"Un contract în alb, pe care nu l-am semnat"

- Adică?
- Tipii de la Tiraspol au venit cu 450.000 de dolari într-o pungă, au negociat un week-end doar cu Bojiţă şi cu Burcă şi au făcut un alt contract, dar nu din cel tipizat, impus de federaţie. Eu n-am semnat şi acel document în alb. Nu conţinea nici o sumă, dar, culmea, apărea o clauză de restituire a banilor! Din peste o sută de transferuri făcute, cel cu Florescu şi Cociş a fost singurul pe care nu l-am semnat! Din partea clubului parafase doar Marius Bojiţă!

"Nu vom afla niciodată cît au costat Cociş şi Florescu"

- Şi unde e, de fapt, ilegalitatea?
- S-a ocolit plata unor taxe către stat, deoarece transferul a fost mascat printr-un contract de sponsorizare. Aşa a intrat în contabilitate. Numai că eu n-am avut nici o contribuţie la această poveste, dovadă, repet, că nu există semnătura mea. Şi a mai fost o chestiune. Iniţial, impresarii de la Sheriff agreaseră să plătească 500.000 de dolari, dar au venit la Cluj cu doar 450.000! Jucătorii aşteptau pe hol, iar domnul Burcă i-a pus să semneze o hîrtie prin care ar fi primit cîte 25.000 de dolari. Cociş a recunoscut chiar în instanţă că, de fapt, n-a încasat niciodată aceşti bani! Care unde sînt în realitate? Dumnezeu ştie! Nimeni nu va afla vreodată cît au costat, pe bune, Cociş şi Florescu!

"Dacă sînt un tip rău, de ce nu m-au trimis la închisoare, exemplar? De fapt, au judecat precum Solomon, să nu supere nici procurorii, nici instanţele de la Judecătorie, nici pe mine. Dar pe mine m-au supărat, fiindcă sînt nevinovat şi mi-e greu să duc acum în spate o pecete de infractor" (Sorin Bagiu)