Andrei Vochin analizează motivul care îl împinge spre demisie pe Grigoraş » Vrajbanes

Cel mai bun antrenor din istoria Pandurilor se gîndeşte la demisie din cauza ştirbirii celui mai preţios atu al unui tehnician: autoritatea

Povestea e veche de vreo doi ani. Cînd a fost instalat la Pandurii, Mister l-a găsit pe bosniac pe la echipa a doua. Călcase pe bec, ieşise din rînd şi nu juca nimic, iar conducătorii îl pedepsiseră cu exilarea la "batalionul disciplinar" al ligii terţe. Antrenorul i-a întins o mînă de ajutor, l-a transformat din suporter plătit al Pandurilor, prezent la meciuri doar în calitate de spectator, în fotbalist de prim lot şi, graţie calităţilor lui, chiar de prim unsprezece. Uşor-uşor, Stojan începea să semene a fotbalist, nu doar a turist remunerat prin fotbalul nostru. La un moment dat îi sucise minţile patronului Stelei, care începuse să-i declare iubire, evident, pe la TV. Fără a pricepe ce i se întîmplă, bosniacul chiar a început să se creadă Pele şi să uite că în urmă cu doar cîteva luni bătea penaltyuri pe la Rovinari.

El era totul, Grigoraş nimic. Astfel că, la prima decizie a antrenorului de a-i schimba statutul de titular, Vranes a reînceput să-şi dea arama pe faţă. Proteste, gesturi sfidătoare la adresa tehnicianului, etern bosumflat, pasager pe teren în minutele pe care le juca din postură de rezervă. Suficient pentru Grig să-l retrimită la echipa a doua şi să-i anunţe pe conducători că nu mai poate lucra cu un astfel de "element".

Pe moment, lucrurile s-au aşezat. Vranjes a semnat cu CFR, nu înainte de a da un interviu dizgraţios la adresa fostului antrenor. Cu clujenii a ieşit şi campion în sezonul trecut, dar, deşi nu-i un fotbalist rău, nu a mers mai departe nici în Gruia. În vară a fost anunţat ba pe la Petrolul, ba pe la Rapid, dar de jucat n-a mai apucat să o facă de vreo 8 luni. Motiv pentru care a zgîriat cu lăbuţa din nou la coloana infinitului toleranţei care se găseşte la Tîrgu Jiu. Pus să decidă însă între opera şi caracterul lui Stojan, Grigoraş a rămas ferm pe poziţie. "Dacă se întoarce el, atunci înseamnă că plec eu!", a spus tehnicianul.

Nu cred că se alintă. Nici nu-l bănuiesc acum pe el că se crede vreun Mourinho. Nu-l văd stînd cu creionul în mînă şi socotind toate recordurile istorice înfăptuite la gorjeni în aceşti numai doi ani de muncă. De la cele strict fotbalistice la cele financiare. Îl simt însă preocupat de grup, de nivelul de autoritate pe care l-ar mai avea în faţa jucătorilor dacă ar accepta revenirea bosniacului. Şi-l mai percep ca un tip dintr-o bucată. Motiv pentru care, dacă Vranes va apărea în ianuarie la pregătiri, ştirea zilelor fără de ştiri se va confirma.

Pentru Pandurii ar fi însă păcat.