Articol de George Nistor - Publicat joi, 08 mai 2025 11:35 / Actualizat joi, 08 mai 2025 12:25
PSG și Arsenal au oferit o seară a dorințelor și limitelor, în drumul spre glorie europeană, în cea de-a doua manșă a semifinalelor Ligii Campionilor. Francezii s-au impus cu 2-1 pe Parc des Princes (3-1 la general) după o prestație controlată, incisivă și se pregătesc de marea finală, cu Inter, ce se va disputa la Munchen.
Calificarea nu este doar o victorie, ci și o declarație. PSG a demonstrat că nu mai este eterna visătoare a Europei. Sub comanda strategului Luis Enrique, parizienii au devenit o echipă care îmbină disciplina cu fantezia, experiența cu tinerețea, spiritul ofensiv cu fermitatea defensivă.
„ Totu-i tactica” este un proiect GSP care își propune să analizeze modul în care antrenorii aleg să abordeze tactic partidele-cheie. Pentru a determina cele mai importante date, ne folosim de platforma Wyscout, care oferă parametri și informații relevante colectate de 250 de experți din toată lumea.
Fabian Ruiz (27') și Achraf Hakimi (72') au fost marcatorii gazdelor, în timp ce Bukayo Saka (76') a înscris pentru londonezi.
Luis Enrique, claritate și plan
Transformarea lui PSG cu Luis Enrique pe bancă este remarcabilă. Tehnicianul spaniol a insuflat echipei coerență în concepția de joc: posesie proactivă, pressing agresiv și tranziții bine structurate. Spre deosebire de versiunile anterioare ale formației, definite de staruri și decizii haotice, cea din prezent este orientată spre sistem și adaptabilitate.
Împotriva lui Arsenal, antrenorul iberic a utilizat un 4-3-3 flexibil, care în posesie a devenit 3-2-4-1 extrem de mobil în ofensivă. Triunghiul de la mijloc format din Joao Neves, Vitinha și Ruiz a oferit control și progresie verticală, în timp ce extremele Kvaratskhelia și Barcola (înlocuit ulterior de Dembele) au dilatat defensiva „tunarilor”, dezvoltând spații pentru incursiuni.
În defensivă, Marquinhos a fost dirijorul cu autoritate, sprijinit de Pacho și Mendes. Câțiva metri mai sus, pressingul sufocant, în partea a doua a meciului, a condus la pase eronate și momente de tranziție periculoase.
Tot la nivel de apărare, în Achraf Hakimi, PSG are unul dintre cei mai periculoși fundași de bandă din punct de vedere ofensiv, marcă a fotbalului modern de top.
Cu explozie, simț al spațiilor și eficiență în fața porții, marocanul a terorizat flancurile lui Arsenal. Golul său din minutul 72 nu ar fi fost posibil fără precizie și sincronizare perfectă.
Provocare pentru Arsenal
PSG a intrat în meci cu un avantaj minim, 1-0, obținut în tur pe Emirates. Un avantaj, însă nu și o garanție. De partea cealaltă, Mikel Arteta a avut un singur gând în minte pentru retur, că un moment ar putea schimba totul.
Arsenal (4-3-3) a fost foarte aproape să o facă, încă din minutele 2 și 3, la lovitura de cap a lui Declan Rice, respectiv șutul lui Martinelli, respins din reflex de către Donnarumma. Goalkeeper-ul italian a avut o evoluție impecabilă, fiind calm sub presiune.
Parizienii nu s-a grăbit și, în tot acest context, și-au propus să orchestreze jocul. O degajare greșită a lui Thomas Partey a trimis mingea la Fabian Ruiz, care, cu sânge rece, a șutat în forță din marginea careului, rezultând un gol de instinct letal.
118.3 kma alergat Arsenal, mai mult decât PSG - 115.5.
Din acel moment, provocarea pentru Arsenal a devenit uriașă. Iar în timp ce londonezii se avântau în căutarea egalării, au lăsat spații periculoase, pe care linia ofensivă fluidă a lui PSG a fost dornică să le exploateze.
Englezii au prestat fotbalul necesar unei calificări, dar este tot mai evident că le lipsește o „bestie” în vârful ofensivei, un insistent în fața porții adverse. O problemă în principal nu de scouting, ci de sistem, de tactică, raportat la ce a devenit formația construită de Arteta și capacitatea ei de a juca.
Atlfel, o echipă plină de tinerețe, energie și caracter, care nu a cedat. Bukayo Saka a redus diferența la doar patru minute după golul lui Hakimi. A fost un gol de oportunist, mostră a simțului instinctiv în spații aglomerate. Târziu, însă.
61de atacuri a inițiat Arsenal, cu 35 mai multe decât PSG
Timpul, mănușile lui Donnarumma și deciziile din ultimii 30 de metri s-au opus unei reveniri. Pentru a doua oară în patru ani, PSG a ajuns în finala Ligii Campionilor. Identitatea, coeziunea și determinarea colectivă au dus-o în ultimul act.
Fiecare jucător are responsabilitatea sa pe teren, nu contează dacă e un tânăr de 18 ani sau un veteran ca mine. Toată lumea are un rol clar, de a ajuta echipa cât mai mult posibil. Dacă nu dai totul pe teren, nu joci. Această filosofie ne-a adus până aici. Cred că PSG merită să câștige Liga Campionilor pentru tot efortul depus, iar fanii merită și ei. Vom încerca în acest an și sezoanele viitoare.
- Luis Enrique, antrenor PSG
Cifrele meciului PSG - Arsenal 2-1
Parametru | PSG | Arsenal |
|---|---|---|
Posesie | 49% | 51% |
Situație de gol | 11 | 18 |
Acuratețea paselor | 80% | 83% |
Șuturi cadrate | 6 | 4 |
Cornere | 2 | 6 |
Mingi recuperate | 84 | 86 |
Sută la sută nu a existat o echipă mai bună (n.r. - decât Arsenal) în competiție din câte am văzut, dar suntem eliminați. Cred că meritam mai mult. Cel mai bun jucător din ambele meciuri a fost portarul lor. Am avut ocazii clare, dar portarul lor ne-a împiedicat să înscriem. Cred că cheia a fost în careul de 16 metri. Insist că nu cred că cea mai bună echipă a câștigat această semifinală, pe parcursul celor 180 de minute. Mi s-a spus asta chiar și de banca PSG! Când analizezi ambele meciuri, cine a fost cel mai bun jucător, MVP-ul? A fost același jucător, portarul.
- Mikel Arteta, antrenor Arsenal
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
