)
Articol de Alin Buzărin - Publicat joi, 05 martie 2026, 18:15 / Actualizat joi, 05 martie 2026 18:19
Antrenorul Argeșului are ofertă din Belgia, de la Genk, dintr-un spațiu fotbalistic mai puțin familiar tehnicienilor români
Știrea în sine trebuie privită exact așa cum sună ea: un club solid dintr-o lume occidentală cu principii fotbalistice bine conturate se interesează de tehnicianul român care a reușit să califice o nou-promovată în play-off-ul din România, acolo unde megatitrata FCSB n-a putut să ajungă. Pare o poveste frumoasă, mai frumoasă decât toate cele ale Șeherezadei, care ne vorbesc despre antrenori români căutându-și gloria (și mai ales banii!) în deșert. Atât la propriu, cât și la figurat!
De unde vine povestea cu Nădlacul
Ideea a apărut de mai bine de două decenii, de când a început să devină un fenomen apetența tehnicienilor români pentru zona arabă, turcească, chinezească, coreeană, ex-sovietică, în fine, cam tot ce înseamnă Orient, concomitent cu lipsa lor de interes față de spațiul Europei Occidentale.
Nu e vorba de lipsa ofertelor, pentru că au existat câteva. Ci de dorința tehnicienilor cu pașaport românesc de a ajunge neapărat la Al-Cutare din cine știe ce cotlon al Golfului. Unde e cald ca naiba, trebuie să antrenezi seara târziu din cauza Ramadanului, nivelul e mai degrabă modest. Da, dar sunt bani mulți, asta contează! Mult mai mulți decât la Genk, de pildă.
Contraexemplele
Pare paradoxal să rostim aceste vorbe acum, când Chivu e în fruntea Serie A, cu zece puncte avans. Când Răzvan Lucescu trage la titlu, deși Grecia nu e neapărat Occident, are și arome oriental-levantine. Și vorbim la două decenii după ce Boloni a luat titlul în Portugalia, apoi în Belgia.
După ce Lucescu senior a bifat mai multe sezoane în Italia, ca și Rednic în Belgia. După ce Gâlcă și Contra au antrenat în La Liga, ce-i drept, în perioade de criză ale echipelor pentru care jucaseră, Espanyol și Getafe. Da, dar toți cei pomeniți sunt nu doar vârfurile valorice, ci și excepția de la regula care-i duce pe toți ceilalți către soare-răsare.
Principiile
Nu se știe încă dacă Bogdan Andone va semna cu Genk sau nu, operațiunea e ”in progress”. Important însă e că a ajuns pe radarul clubului belgian, ceea ce nu-i puțin lucru. Probabil că l-a recomandat cineva, mecanismul ofertei chiar nu contează. Și pesemne că principala însușire pentru care a devenit interesant pentru Genk a fost seriozitatea, implicarea, performanța deosebită din România obținută într-un timp scurt.
A contat mai puțin că a stat doar câteva etape la FCSB sau că a fost dat afară de la Botoșani după ce-i salvase aproape miraculos pe moldoveni de la retrogradare.
Dincolo de bani
Genk e o echipă solidă din Belgia, pe locul șase acum și cu încă puțină treabă prin Europa League, unde va da piept în curând cu Freiburg. Dar știrea cu un antrenor român dorit acolo ar fi fost la fel de interesantă și dacă nu era vorba de Genk, ci de orice altă echipă din zona cu climat fotbalistic sănătos, cu principii, cu dorința de a face performanță.
Acea zonă dezagreabilă altor tehnicieni români, pentru că acolo, la Genk și în împrejurimi, banii sunt albi, nu negri, nu aleargă zerourile pe ecranul telefonului, nu trebuie să pupi poala bașkanului sau ghiulul șeicului. Trebuie doar să muncești, să faci ce-ai învățat și ce știi!
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
