Directorul general al Agenției Internaționale de Testare: „Nu avem la fel de multe cazuri pozitive ca în trecut. Se pune întrebarea dacă suntem capabili să-i prindem pe cei care trișează”

Benjamin Cohen, directorul general al Agenției Internaționale de Testare (ITA), organismul care supraveghează testele antidoping în numele Comitetului Olimpic și al peste 80 de federații sportive internaționale, a avertizat că „Enhanced Games” ar putea impune o regândire majoră a modului în care organizații precum a sa abordează lupta pentru un sport curat.

Pe 24 mai, la Las Vegas, va avea loc ediția inaugurală a Enhanced Games, unde li se va permite sportivilor participanți să ia substanțe dopante sub supraveghere medicală. Vor concura 50 de sportivi în probe de atletism (sprint), înot (distanțe scurte) și haltere. Orice sportiv care bate un record mondial existent va primi 1 milion de dolari ca premiu.

În februarie 2025, înotătorul grec Kristian Gkolomeev a primit 1 milion de dolari de la Enhanced Games după ce a înotat în proba de 50 m liber, folosind substanțe interzise, nedivulgate, un timp de 20,89 secunde în proba de 50 m liber, fiind cu 0,02 sub recordul mondial de 20,91. World Aquatics nu a recunoscut timpul lui Gkolomeev, iar în luna martie a acestui an, înotătorul australian Cameron McEvoy a stabilit un nou record mondial, cu un timp de 20,88 secunde.

The Athletic susține că aceste întâmplări au dus la discuții în anumite cercuri cu privire la faptul că, dacă recordurile mondiale nu sunt doborâte la Enhanced Games, acest lucru ar putea pune la îndoială credibilitatea competițiilor sportive obișnuite.

„Este interesant dacă există convingerea simplistă că, dacă nu se înregistrează recorduri mondiale la Enhanced Games, asta înseamnă că sportivii de la Campionatele Mondiale și Jocurile Olimpice obișnuite se dopează și ei. Ar trebui să efectuăm cu adevărat o analiză internă a proceselor noastre dacă se pornește de la premisa că organismele antidoping nu pot depista trișorii. Ar însemna că ar trebui să ne schimbăm strategiile”, a spus Cohen.

Apoi a adăugat: „Înseamnă că fie nu testăm sportivii la momentul potrivit, fie nu testăm substanța potrivită, fie că laboratoarele nu sunt capabile să detecteze ceea ce iau sportivii în acest moment. Așadar, ar trebui să facem o introspecție a mișcării antidoping și să ne întrebăm dacă suntem eficienți.”

El a mai spus: „Observăm că nu avem la fel de multe cazuri pozitive ca în trecut, așa că se pune întrebarea dacă eforturile dau roade sau dacă există o problemă mai mare și nu suntem capabili să-i prindem pe cei care trișează. Trebuie să schimbăm momentul în care testăm și modul în care testăm?”

În ultimul deceniu, numărul cazurilor de dopaj la nivel mondial, în toate sporturile, a rămas relativ constant, deși în 2023, ultimul an pentru care sunt disponibile cifre, au existat 2.005 cazuri, cea mai mare cifră de când Agenția Mondială Antidoping (WADA) a început să publice rapoarte oficiale în 2013.

Benjamin Cohen își dorește și teste în timpul nopții

WADA, care deține autoritatea supremă în toate chestiunile legate de dopaj și ale cărei reguli trebuie respectate de ITA, precizează că sportivii pot fi testați la orice oră din zi, deși doar în circumstanțe rare și excepționale un sportiv este testat între orele 23:00 și 05:00.

Această situație constituie de mult timp un motiv de îngrijorare în rândul comunității antidoping, având în vedere că mai multe substanțe au o fereastră de detectare scurtă, de doar câteva ore, ceea ce înseamnă că, teoretic, un sportiv ar putea consuma o substanță interzisă la miezul nopții, iar urmele acesteia nu ar fi detectabile la un control efectuat la ora 5 dimineața.

Cohen s-ar arăta deschis față de o relaxare a restricțiilor privind testarea pe timp de noapte. „Dacă te duci să vorbești cu departamentul de testare (ITA), ei ar spune: da, trebuie să putem testa ori de câte ori putem. Cu siguranță, pe baza informațiilor pe care le are ITA, s-ar sugera că există o problemă”, a spus Cohen.

Însă a subliniat: „Nu cred că ai vrea să faci testări în masă la Turul Franței, de exemplu, și să trezești toți sportivii la ora 3 dimineața, asta nu are sens. Cred că ar trebui să aveți suspiciuni foarte concrete (în legătură cu un sportiv) și să procedați cu mare prudență. Nu aș pleda pentru testări nocturne în masă, dar cu siguranță pentru o oarecare flexibilitate dacă se consideră că există o problemă”.

Benjamin Cohen: „Istoria ne-a arătat că trebuie să fim precauți atunci când raportăm rezultatele de la Jocurile Olimpice”

La recentele Jocuri Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina, niciun sportiv nu a înregistrat un rezultat analitic advers. A fost pentru prima dată de la Jocurile Olimpice de iarnă din 1998, organizate în Japonia, când niciun concurent nu a fost depistat pozitiv.

ITA a testat cel puțin o dată 92% dintre sportivii participanți înainte de Jocuri, iar pe parcursul celor două săptămâni de competiții a efectuat 3.053 de teste, în timpul și în afara competiției, asupra a 1.848 de sportivi — 63,4% din totalul participanților.

Cohen a refuzat însă să se bucure prea mult, menționând că toate probele de urină și sânge vor fi păstrate și reanalizate o dată sau cel mult de două ori în următorii 10 ani, când progresele științifice ar trebui să permită detectarea substanțelor interzise pe care laboratoarele actuale nu le pot detecta.

„Istoria ne-a arătat că trebuie să fim precauți atunci când raportăm rezultatele de la Jocurile Olimpice. ITA a început reanalizarea probelor de la Londra 2012 și am văzut aproape 50 de medalii realocate și peste 70 de probe care fuseseră inițial declarate negative, declarate pozitive. În acest moment, toate probele de la Milano-Cortina sunt declarate negative, dar trebuie să fim precauți și să așteptăm puțin.

Nu vreau să spun că este un succes major și că Jocurile au fost cu siguranță curate, pentru că, din păcate, va trebui să așteptăm 10 ani pentru a vedea dacă știința poate detecta lucruri pe care noi nu am fost încă capabili să le detectăm”, a subliniat elvețianul.