Articol de Adrian Duţă - Publicat vineri, 29 mai 2026, 15:37 / Actualizat vineri, 29 mai 2026 16:18
Fostul arbitru Alexandru Tudor (54 de ani) a făcut dezvăluiri dramatice la 37 de ani de la Revoluție, într-o apariție publică extrem de rară. Fostul „cavaler al fluierului” lucrează în prezent la biserica din Pipera construită de Gigi Becali, patronul FCSB.
Alexandru Tudor e al treilea arbitru ca număr de meciuri în Liga 1, după Sebastian Colțescu și Istvan Kovacs. Tudor a fost la centru la 381 de partide de primă divizie, fiind depășit chiar la începutul lunii mai de Kovacs.
Înainte de a se apuca de arbitraj, Alexandru Tudor a jucat fotbal. Și-a încheiat prematur cariera la 18 ani, în 1989, după ce a fost împușcat la Revoluție în ambele picioare.
A putut alerga din nou la 9 luni distanță după evenimentul care i-a pus viața în pericol. La 37 de ani distanță, Alexandru Tudor a vorbit despre momentele cumplite din '89, din București.
Alexandru Tudor: „L-am văzut pe unul că nu mai avea gloanțe și m-am dus eu să-i fac rost”
„Am fost obligat să mă las de fotbal. Cu două picioare rupte nu ai ce să faci. Din cauza neascultării. Bunicul meu mi-a spus clar: «Lasă-i pe ăștia să-și rezolve treburile singuri. Nu ieși». Aveam 18 ani, eram un tânăr naiv care s-a dus să facă pe eroul. La vârsta aia, sângele clocotește, am făcut ce nu trebuia să fac.
Nu am făcut ascultare. M-am dus singur la revoluție. A fost o treabă rea și îți dau un exemplu. Un om care încarcă cartușe unui soldat care să-l împuște pe altul e complice. L-am văzut pe unul că nu mai avea gloanțe și m-am dus eu să-i fac rost, să-i duc ce avea nevoie. Am încercat să-l ajut.
A fost bine? Nu. Imediat am primit plata, am rămas fără fotbal. Pentru că eu nu am ascultat de bunicul meu. I-am pus pe toți într-o situație dificilă. Am scăpat pentru că așa a rânduit Dumnezeu. Dumnezeu mi-a atras atenția: «Ai grijă, că dacă faci ceva împotriva unuia, există posibilitatea să plătești. Iată cum».
Țin minte că m-am întors, l-am luat pe unul de gât și i-am spus: «Scoate-mă de aici, că nu scapi de mine». Am leșinat și m-au dus la spital. Au încercat la Urgențe, pentru că acolo cunoșteam eu medicii care au tratat-o pe mama. Au zis că e plin și m-au dus la Colentina.
Am avut o situație foarte bună, pentru că doctorul Zaharia mi-a salvat picioarele. La un moment dat era vorba să mi le taie. Asta e viața, cine nu ascultă, are mari șanse să aibă experiențe de tipul ăsta. E valabil pentru orice copil”, a spus Alexandru Tudor, la podcasul SportCast cu Sile.
În spital a văzut sărbătoarea titlului câștigat de Napoli în '90
Tudor vede partea pozitivă a evenimentului dramatic de la Revoluție. Consideră că nu putea atinge ca jucător nivelul pe care l-a atins în arbitraj.
„Sunt convins că am ajuns mai sus ca arbitru decât aș fi ajuns ca fotbalist. Ăsta nu e un ghinion. De obicei, Dumnezeu face ceva bun din ceva rău. Indiferent cum e lumea. Cam așa face, de fiecare dată.
Să pot să alerg mi-a luat cam 9 luni, nu am mai suportat să stau. Vreo 6 luni am stat cu un picior în sus. Dar toate experiențele astea au fost extraordinare. Am reușit să ajung să văd momentul când Napoli a luat campionatul cu Maradona, în 1990.
Eram la spital acolo în tratament, în recuperare, și am văzut atmosfera extraordinară de la Napoli. De la Vezuviu până la Napoli, 80 de km, trăgeau cu armele în sus, nu poți să îți închipui. Așa se bucurau ei. Oamenii făceau mese pe străzi”, a mai spus Alexandru Tudor.
Cu ce se ocupă Tudor, după retragerea din arbitraj
În decembrie se vor împlini 8 ani de când Alexandru Tudor s-a retras din arbitraj. Cu ce se ocupă acum?
„Lucrez la Catedrala din Pipera, sunt ajutor de paracliser. În momentul în care tu (n.r. - Gigi Becali) faci pentru oameni o biserică... Astăzi au venit două doamne care au zis că vor să-și boteze copii aici. A fost o bucurie”, spune Alexandru Tudor.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
