){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
Articol de Ionuţ Iordache, Sergiu Alexandru - Publicat duminica, 21 iunie 2026, 14:21 / Actualizat duminica, 21 iunie 2026 14:22
După ce am văzut avantajele unei călătorii fără șofer în Los Angeles, ne-am întrebat dacă nu cumva firmele de ride-sharing vor deveni irelevante, așa cum s-a întâmplat cu cele de taxi. Analizele companiilor financiare ne-au oferit niște răspunsuri surprinzătoare
Acum câteva zile, căutând o cale de a pleca de la stadion după ratarea transportului în comun, am deschis Uber.
Aplicația ne cerea 110 dolari pentru o cursă standard de 17 kilometri. Algoritmul simțea aglomerația și ridica prețul de trei ori prin tariful dinamic.
În acel moment de impas, am decis să testăm alternativa: am deschis aplicația Waymo One și am comandat un robotaxi autonom dezvoltat sub umbrela Google.
Jaguarul alb, electric, a sosit în 10 minute, complet gol, fără niciun șofer la volan. Ne-a transportat la destinație în deplină siguranță, respectând la milimetru fiecare regulă de circulație.
Durata? 37 de minute. Costul? 37,96 dolari.
Diferența este izbitoare, dar dincolo de uluirea noastră din acea noapte, ne-am pus o întrebare: vor scoate Google și Amazon compania Uber de pe piață, așa cum Uber a nimicit taxiurile clasice în urmă cu un deceniu?
Imperiul de 126 de miliarde de dolari
Ceea ce noi am experimentat ca pe o „cursă ieftină” este rezultatul unui proiect început secret în anul 2009 (Google Self-Driving Car Project), redenumit oficial Waymo în 2016.
Serviciul comercial a fost deschis oficial pentru publicul larg din Los Angeles pe data de 12 noiembrie 2024.
Cifrele din spatele acestei mașinării controlate de gigantul Alphabet (compania-mamă Google) sunt colosale.
Valoarea de piață a companiei este estimată în prezent la 126 de miliarde de dolari.
Robotaxiurile înregistrează oficial peste 2 milioane de curse plătite pe lună (aproximativ 500.000 pe săptămână) în rețeaua din SUA (LA, San Francisco, Phoenix și Austin).
Flota totală depășește 1.500 de vehicule Jaguar I-PACE electrice, ceea ce înseamnă că pe străzile din Los Angeles circulă activ câteva sute de astfel de mașini în orice moment.
Iar siguranța pasagerilor e uluitoare: Waymo înregistrează o reducere spectaculoasă, de 85%, a frecvenței cererilor de despăgubire pentru vătămări corporale în cazul Waymo.
Cifra vine dintr-un studiu independent realizat de gigantul de reasigurări Swiss Re, care a comparat robotaxiurile cu istoricul a 600.000 de șoferi umani. Tehnologia demonstrează că elimină complet marile defecte umane: neatenția, oboseala, alcoolul și agresivitatea.
Pariul simetric al lui Jeff Bezos
Google nu este singur în acest război urban. Succesul Waymo a activat instinctul de prădător al altui colos: Amazon.
În 2020, compania fondată de Jeff Bezos a cumpărat startup-ul Zoox pentru suma de peste 1 miliard de dolari.
Pe străzile din Los Angeles, am reușit să zărim și o mașină Zoox. Momentan, aceștia folosesc modele Toyota Highlander modificate, însă ele nu reprezintă forma finală a produsului, fiind doar vehicule de testare și cartografiere 3D.
Dar miza Amazon nu este transformarea unor SUV-uri existente. Scopul lor final este radical: construiesc de la zero un robotaxi complet simetric.
Se va putea deplasa în ambele direcții cu aceeași ușurință, neavând o parte din față sau din spate definită. Este gândit exclusiv pentru transportul de pasageri în regim de ride-sharing urban.
Paradoxul Uber: de ce istoria nu se va repeta
La prima vedere, Uber pare condamnat în fața acestor titani. Modelul lor se bazează pe oameni care trebuie plătiți, care fac greșeli și care cer tarife uriașe la ore de vârf.
Companiile de taxi au murit pentru că au ignorat tehnologia și au crezut că licențele de stat le vor proteja.
Dar am vrut să mergem dincolo de prima impresie și am analizat prognozele economice independente emise de McKinsey, BloombergNEF și Goldman Sachs.
Concluzia lor? Uber nu va păți ce a pățit industria de taxi. Din trei motive:
1. Capcana activelor
Modelul de business al Uber nu deține mașini; riscul financiar, reparațiile și curățenia cad în sarcina șoferilor.
Dacă Waymo sau Zoox vor să scoată Uber de pe piață prin forță proprie, ar trebui să cumpere și să gestioneze flote de milioane de vehicule la nivel global.
Costurile de capital ar fi astronomice, capabile să destabilizeze chiar și giganții tech.
2. Strategia „Frenemies”
Spre deosebire de vechii dispeceri de taxi, Uber nu ignoră roboții, ci se aliază cu ei.
În orașe precum Phoenix, Austin și Atlanta, Uber și Waymo au bătut deja palma. Când deschizi Uber, algoritmul îți poate trimite o mașină Waymo dacă traseul se pretează.
Uber deține cel mai important activ din economie: sute de milioane de utilizatori cu cardurile salvate. Pentru Google, e mai ieftin să folosească „creierul” logistic al Uber decât să cheltuie miliarde pentru a convinge lumea să treacă pe o aplicație nouă.
Toți acești coloși au înțeles că mai bine sunt „frenemies”, adică și prieteni, și dușmani, decât să se „mănânce” între ei.
3. Limita fizică a algoritmului în natură
Oricât de spectaculoasă este tehnologia, roboții au limitări majore deocamdată în condiții de vreme extremă (viscol, ploi torențiale care blochează senzorii) sau în situații haotice din trafic (un polițist care dirijează o intersecție prin semne atipice).
Uber va avea mereu nevoie de o flotă hibridă: roboți pentru rutele simple din centru, oameni pentru suburbii și situații imprevizibile.
Cine este, de fapt, victima?
Prognozele pentru anii 2030-2035 arată că industria ridesharing-ului autonom va deveni o piață de trilioane de dolari, unde între 30% și 50% din kilometrii parcurși în marile metropole vor fi realizați fără șofer.
Google și Amazon nu vor scoate Uber de pe piață. Brandul Uber va supraviețui, dar își va schimba natura: va înceta să mai fie doar o platformă care oferă locuri de muncă pentru oameni și va fi condamnat să devină și un dispecerat global pentru flotele de roboți ale altor corporații.
Victima este șoferul uman. Cel care, în noaptea meciului de la Los Angeles, spera să câștige 110 dolari pentru a-și plăti facturile și care, în mod inevitabil, este lăsat în urmă de un ecran tactil și de un volan care se învârte singur.
Viitorul a sosit, este mai ieftin, este mai sigur, dar este imun la nevoia umană de supraviețuire.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
FABULOS » De la România - Argentina, în 1994, nu s-a mai întâmplat așa ceva la un Mondial
Elveția - Bosnia, în istoria Cupei Mondiale » Așa ceva nu s-a văzut în 96 de ani
){kind=small}
