Cine plătește pentru curățarea echipamentului de lucru?

Situații în care curățarea trebuie plătită și organizată de angajator

Dacă obiectul este echipament individual de protecție, regula este clară: responsabilitatea îi revine angajatorului.

Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006 prevede că echipamentul individual de protecție se distribuie gratuit de către angajator. Tot angajatorul trebuie să îi asigure buna funcționare și o stare de igienă satisfăcătoare, prin întreținere, reparare și înlocuire atunci când este necesar.

Această obligație nu se limitează la momentul în care echipamentul este cumpărat și predat salariatului. Dacă echipamentul trebuie spălat, dezinfectat, denocivizat, verificat tehnic sau reparat pentru a-și păstra caracteristicile de protecție, aceste activități fac parte din obligația angajatorului de a menține echipamentul într-o stare corespunzătoare.

Principiul este susținut și de Legea nr. 319/2006, potrivit căreia angajatorul trebuie să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. Faptul că un salariat are și el obligații în domeniul securității nu înlătură responsabilitatea principală a angajatorului.

Echipamentul contaminat nu ar trebui dus acasă!

Dacă lucrezi cu azbest, agenți cancerigeni, substanțe chimice periculoase, materiale biologice, praf toxic sau alți contaminanți, echipamentul poate transporta particule periculoase în mașină, în locuință și pe alte haine.

În domeniul expunerii la azbest, legislația este foarte strictă! Hotărârea Guvernului nr. 1.875/2005 prevede că îmbrăcămintea de lucru (costume de protectie) și echipamentul individual de protecție nu trebuie scoase din întreprindere pentru a fi purtate, spălate ori întreținute. Curățarea în afara unității este permisă numai în spălătorii echipate pentru asemenea operațiuni, iar transportul trebuie realizat în containere închise. Echipamentele trebuie verificate și curățate după fiecare utilizare, iar cele defecte trebuie reparate sau înlocuite înainte de refolosire.

Logica acestor reguli este ușor de înțeles. Dacă introduci într-o mașină de spălat casnică o salopetă contaminată cu pulberi periculoase, nu cureți doar o haină. Poți contamina cuva, alte articole textile și spațiul în care locuiești.

Un principiu similar trebuie aplicat ori de câte ori evaluarea de risc arată că echipamentul poate transporta agenți periculoși în afara locului de muncă. Chiar dacă un act normativ special nu menționează fiecare substanță sau fiecare profesie, obligația generală de prevenire îi cere angajatorului să aleagă o metodă sigură și controlată.

Ce obligații are angajatul?

Faptul că firma trebuie să suporte curățarea echipamentului de protecție nu înseamnă că angajatul nu are nicio responsabilitate.

Dacă ești salariat trebuie să utilizezi corect echipamentul primit, să respecți instruirea, să nu îl modifici și să îl prezinți pentru curățare, verificare, reparare sau înlocuire conform procedurilor interne.

Dacă firma colectează echipamentele în fiecare vineri, dar tu refuzi repetat să predai salopeta, o păstrezi într-un vestiar necorespunzător și continui să o porți murdară, problema este dată de nerespectarea procedurii de către angajat. La fel, dacă primești instrucțiuni clare să nu iei echipamentul contaminat acasă, dar îl scoți din unitate fără permisiune, poți încălca regulile de securitate și sănătate în muncă.

Obligația ta este, așadar, să cooperezi cu sistemul pus la dispoziție de firmă. Nu trebuie să plătești întreținerea normală a echipamentului de protecție, dar trebuie să îl folosești responsabil.

O salopetă care se uzează în urma utilizării normale trebuie reparată sau înlocuită de angajator. Același lucru este valabil atunci când echipamentul își pierde proprietățile de protecție din cauza numărului de spălări, a expunerii specifice activității sau a expirării duratei de utilizare stabilite de producător.

Situația diferă când angajatul produce intenționat sau din culpă o pagubă. De exemplu, dacă folosești bocancii de protecție în scop personal, îi pierzi în împrejurări care îți sunt imputabile ori deteriorezi echipamentul prin nerespectarea deliberată a instrucțiunilor, poate apărea problema răspunderii patrimoniale.

Totuși, angajatorul nu ar trebui să confunde orice deteriorare cu vina salariatului. Faptul că o mănușă se rupe în timpul unei activități pentru care a fost furnizată nu dovedește automat utilizarea necorespunzătoare. Firma trebuie să analizeze circumstanțele, calitatea produsului, durata de folosire și riscurile postului.

De asemenea, compania nu poate stabili în mod arbitrar o sumă și să o rețină imediat din salariu. Răspunderea patrimonială a salariatului este reglementată de Codul muncii, iar existența prejudiciului, fapta, vinovăția și legătura dintre faptă și pagubă trebuie stabilite în condițiile legii. Jurisprudența constituțională a subliniat că angajatorul nu poate obliga unilateral salariatul să plătească despăgubiri pentru o presupusă pagubă.

Sursa foto: magnific.com