)
Articol de Ovidiu Ioanițoaia - Publicat vineri, 28 august 2026, 13:32 / Actualizat vineri, 28 august 2026 15:14
Chiar că Universitatea a fost urmărită de neșansă în returul cu Ararat-Armenia, în finalul căruia, la 0-0, Laurențiu Popescu a reușit să apere în prelungiri două penalty-uri. La ultimul, a respins mingea în față, de unde brazilianul Lima, care executase, a trimis-o în plasă, consfințind astfel victoria lui Ararat în minutul 90+8!
Odată cu ea, calificarea în Europa League, poate nedreaptă în condițiile în care Craiova a controlat meciul și a ratat mai mult. Să sesizăm însă diferența dintre a controla și a domina. La o posesie oarecum egală, Universitatea s-a dovedit superioară la șuturi (22-5), la cornere (7-3) și, în general, la situații de gol. Personal, am notat 6 asemenea ocazii mai mari ori mai mici.
Să fim însă fair și să admitem că, deși nu ne-au convenit, deciziile arbitrilor au fost corecte, regulamentare. Pentru că Mora, neglijent, l-a faultat în careu pe Balanta și pentru că la primul 11 metri Romanchuk a intrat prea devreme în suprafața de pedeapsă. De unde a trimis în corner balonul respins de portarul oltean.
La Erevan n-a fost însă numai ghinion. De altfel, dacă se zice că norocul mai e și cum și-l face omul, de ce nu s-ar putea spune la fel și despre ghinion?
Cum Craiova e specialistă în finaluri nefericite de partide cu miză, haideți să ne reamintim, fără plăcere, cum a eliminat-o din Conference League AEK, la Atena, pe 19 decembrie 2025. După ce Universitatea a condus cu 2-0, a pierdut cu 2-3, consecință a golurilor încasate în minutele 65, 90+8 și 90+15! Uite că istoria se repetă exact când nu trebuie!
N-ar fi cazul să punem eșecul din Armenia numai pe seama nenorocului. A unui concurs de împrejurări nefavorabil și, mai concret, pe lipsa lui Rus, suspendat, din defensivă. Sigur că absența lui Rus s-a resimțit, dar o echipă cum e Craiova, campioana României, nu stă într-un singur jucător. Indiferent de numele său.
Iar Universitatea are cu atât mai tare să-și reproșeze evoluția și scorul de joi seara cu cât cota ei era, conform Transfermarkt, de aproape 5 ori mai mare decât a lui Ararat: 37 milioane de euro față de numai 8!
Ceea ce pe teren s-a văzut mai puțin spre deloc. Din pricină că Universitatea n-a găsit drumul spre gol nici cu Al Hamlawi vârf împins și nici, ulterior, cu Nsimba și chiar, în ultimele minute, cu Etim în ofensivă. Ea a arătat știrbă, incapabilă să-și surprindă adversarul, moale în majoritatea timpului, fără „mușcătură”.
În stilul obișnuit al lui Baiaram, spectaculos, dar fără să ducă vreo acțiune până la capăt. Mai degrabă superficială, la alibi. Să nu se înțeleagă de aici că-l scot pe Baiaram țap ispășitor. Întreaga echipă, cu excepția bravului Laurențiu Popescu, a rămas datoare. Iar câtă vină îi revine antrenorului Coelho nu mă pronunț. S-o identifice cine l-a adus.
Și așa, ghinioniști și neputincioși, mergem mai departe cu o singură echipă, totuși laude ei înaintea criticilor!, în a treia competiție continentală. Ultima valorică, a mai slabă, în care s-au calificat până și formații din Andorra și Gibraltar! Clar că Liga Campionilor și Europa League nu-s de nasul nostru, visăm zadarnic la ele și le privim de jos în sus.
În vremea asta, Burleanu bate câmpii despre buna guvernanță din fotbalul românesc, pe care îl consideră sănătos și în progres, stabil. Să fiu iertat, dar omul trăiește pe altă lume.
){kind=small}
