RAPORT Din improvizație, „acceleratorul” lui Dinamo » Cum l-a transformat Nuno Campos pe Alberto Soro

În sezonul trecut, ibericul nu a fost unul dintre oamenii indispensabili ai lui Zeljko Kopic, iar la un moment dat s-a pus inclusiv problema unei despărțiri. Acum, la 27 de ani, a devenit unul dintre oamenii-cheie în noul joc. Nu mai este jucătorul așteptat în primul rând în apropierea careului sau într-o zonă laterală, ci unul dintre cei prin care Dinamo se orientează și, mai ales, accelerează posesia.

Noua poziție l-a dus mai departe de poartă, dar l-a făcut mai prezent în joc, fără să-i diminueze eficiența ofensivă. Din contră, în primele șapte partide ale sezonului, Soro a înscris de două ori și a oferit două pase decisive, cifre care îl plasează, potrivit Wyscout, pe locul 6 între mijlocașii Superligii la goluri și pe locul 4 la pase decisive.

Și în partida cu Corvinul, disputată la Arad, Soro a avut o prestație consistentă și a primit nota 7 din partea reporterului Gazetei. Spaniolul și-a pus amprenta și asupra fazei din care Karamoko a înscris, aflându-se pe traseul construcției care a dus la gol.

Soro, centru de comandă și cu Corvinul

Remiza cu Corvinul, 1-1 la Arad, a oferit o imagine clară asupra transformării lui Soro. A rămas în centrul jocului lui Dinamo și a fost unul dintre jucătorii prin care echipa lui Nuno Campos și-a construit posesia.

A jucat 95 de minute și a fost implicat în 89 de acțiuni, dintre care 72 reușite, pentru o rată de succes de 81%. Cu mingea, cifrele au fost și mai relevante: 67 dintre cele 72 de pase încercate au ajuns la destinație.

93%a fost precizia paselor oferite de Alberto Soro în partida Corvinul - Dinamo, din etapa cu numărul 7 a Superligii.

Soro a avut astfel un volum de pase considerabil mai mare decât media sa din acest sezon, fără să sacrifice siguranța. În plus, când a mărit distanța, toate cele cinci pase lungi încercate și-au găsit destinația.

Contribuția lui nu se rezumă la circulația sigură a mingii. Din poziția centrală, are perspectiva necesară pentru a orienta construcția și pentru a căuta schimbarea de direcție atunci când jocul o permite. În plus, a încheiat partida cu trei șuturi, din care unul cadrat.

Alberto Soro și Danny Armstrong

Campos i-a schimbat perspectiva asupra terenului

Mutat în centru, Soro primește mingea având în față o suprafață mult mai mare a terenului și poate conecta cele două părți ale atacului.

Dinamo lui Campos încearcă continuu să-și aducă oamenii de bandă mai aproape de interior, în continuarea mijlocașilor centrali. În momentul în care adversarul se strânge pe partea mingii, Soro devine omul care găsește rapid zona liberă.

Schimbarea de direcție nu are rolul de a conserva mingea, ci accelerează atacul, iar acest aspect diferențiază pasele sale laterale sau diagonale de o simplă circulație de siguranță. Spaniolul caută tot timpul să primească, să identifice partea mai puțin aglomerată și să mute jocul înainte ca blocul advers să culiseze.

Datele Wyscout susțin profilul. Soro încearcă 7,97 pase lungi la fiecare 90 de minute, iar prin acestea produce în medie 238,93 metri de progresie cumulată, o cifră care arată cât de mult poate avansa posesia prin pasă.

Alberto Soro, în acțiune // foto: Imago Images

Avansează jocul prin pasă

Mijlocașul are o medie de 47,5 pase la 90 de minute și o precizie de 86,18% în noul sezon. Așadar, nu vorbim despre un regista prin care trebuie obligatoriu să treacă fiecare posesie și nici despre jucătorul cu cel mai mare volum de pase din campionat. Importanța lui stă mai degrabă în ce încearcă să facă atunci când primește.

Raportul pe eșantionul mai larg îi contabilizează 209 pase progresive, dintre care 180 precise. Asta înseamnă 86,1% rată de reușită, iar precizia rămâne foarte ridicată inclusiv când distanța crește: 93,4% pentru pasele progresive între 20 și 30 de metri, 92,3% între 30 și 40 și 95,2% la cele de peste 40 de metri.

Este una dintre cheile transformării. Soro nu este doar un mijlocaș care poate vedea diagonala, ci o și execută cu o rată mare de reușită.

Reprofilarea i-a adus inevitabil și alte responsabilități. Cifrele sale defensive nu îl transformă într-un recuperator de elită al campionatului, dar arată că își asumă munca noului post. Are 4,53 dueluri defensive la 90 de minute și câștigă 58,62% dintre ele. La recuperări, media este de 6,09/90, dintre care 2,19 vin prin presing. Nu sunt cifre care îl plasează în vârful Superligii. Nici nu este acesta rolul său principal.

Soro trebuie însă să poată susține poziția lângă celălalt mijlocaș central, să reacționeze după pierderea posesiei și să nu dezechilibreze defensiv.

Până acum, oferă suficient și în această zonă pentru ca avantajele cu mingea să poată fi exploatate.

Poate cea mai interesantă parte a transformării este că noul rol nu i-a luat lui Soro contribuția directă la gol. În primele șase meciuri ale sezonului a strâns două goluri și două assisturi. A înscris cu Oțelul și Universitatea Craiova, iar în victoriile cu Universitatea Craiova, 5-1, și U Cluj, 2-1, a oferit câte o pasă decisivă. Cele două goluri au venit din numai opt șuturi.

Datele individuale ale partidelor arată și o constanță importantă în circulație. Înaintea jocului cu U Cluj, Soro nu coborâse sub 85% precizie a paselor în niciuna dintre cele cinci etape.

Asta schimbă inclusiv felul în care poate fi privită eficiența sa. Spaniolul nu mai trebuie să trăiască permanent în ultima treime pentru a produce. Poate porni atacul de mai jos, poate muta centrul de greutate și apoi să apară din linia a doua sau să participe la continuarea fazei.

Inspirație de antrenor nou venit

În actualul sezon, Soro a adunat 671 de minute în Superliga și a fost titular în toate cele șapte partide de până acum. În stagiunea precedentă strânsese 1.696 de minute în 26 de apariții, dintre care 21 ca titular.

Dar diferența dintre cele două versiuni ale jucătorului nu trebuie căutată numai în numărul minutelor. S-a schimbat locul din care influențează jocul.

Campos l-a luat pe Soro dintr-o zonă în care trebuia să fie beneficiarul construcției și l-a transformat într-unul dintre oamenii care o declanșează. Acum primește central, are terenul în față, caută diagonala și schimbarea rapidă de direcție, iar extremele interiorizate îi oferă următoarea conexiune. Când culoarul apare, Dinamo încearcă să-l folosească înainte ca adversarul să-l poată închide.

Nu este un mijlocaș defensiv și nici un organizator clasic care cere fiecare minge pentru a dicta lent ritmul. Este un accelerator, iar pariul lui Nuno Campos are până acum și rezultate.

Alberto Soro// Dinamo - U Cluj, înainte de meci// foto Ionuț Iordache (GSP)

Soro pasează mult și precis, produce progresie prin mingile lungi, contribuie suficient fără balon și, deși a fost retras pe teren, continuă să producă goluri și pase decisive.

Dintr-un jucător care nu părea indispensabil, Dinamo a obținut unul dintre pilonii noului său joc. Mutarea lui Soro în centru nu mai arată ca o improvizație, ci ca una dintre primele inspirații importante ale lui Nuno Campos.