)
Articol de Alin Buzărin - Publicat joi, 29 octombrie 2026 16:49 / Actualizat joi, 29 octombrie 2026 16:49
În Liga de Tineret, Dinamo a pierdut în fața lui Csikszereda la scorul amintit mai sus. Asta în timp ce pe scena Balonului de Aur de la Londra, Alexia Putellas a împărțit scena cu Harry Kane.
Ignoranți cum suntem, interesându-ne doar ceea ce ne privește direct și personal, vom întreba candizi cine este Alexia Putellas și ce a căutat ea pe o scenă pe care se perindau concomitent bărbați de vază precum Thiery Henry, Michael Owen (chiar el i-a oferit trofeul) sau „Fenomenul” Ronaldo.
Doamna mijlocaș
Alexia este câștigătoarea Balonului de Aur feminin 2026. 32 de ani, fostă jucătoare la Barcelona, transferată în această vară la London City Lioness. 150 de selecții pentru Spania, concomitent altele trei pentru Catalunya.
Google și Wikipedia, traduse, o dau ca ”mijlocașă”, dar îi vom spune „mijlocaș”, pentru că posturile din fotbal sună impropriu declinate la feminin. Ne vine greu să spunem „fundașă” sau „atacantă”, așa cu evităm să rostim „doctoră” sau „avocată”. Dar parcă „șoferiță” sau „profesoară” dau mult mai bine...
„Fotbal masculin”
Trebuie adăugat că pe parcursul galei de la Palladium Theatre, pe scenă s-a rostit de zeci de ori termenul de „fotbal masculin”(singurul care a evitat exprimarea a fost „Fenomenul” Ronaldo), pe care noi, românii, nu-l folosim aproape deloc.
Ni se pare pleonasm, așa ca „orășele mici”, „și-ai adus aportul” sau „babă bătrână”. Ne exprimăm astfel, în timp ce echipa feminină a Barcelonei evoluează acasă în fața a 60 de mii de spectatori și a jucat chiar și pentru aproape 90 de mii înainte ca stadionul să intre în reparații.
Noi și anul 2026
Acest 50-0 înregistrat în campionatul nostru de tineret ne argumentează credința a spune „fotbal masculin” e echivalent cu un pleonasm, iar a rosti fotbal feminin e de-a dreptul un nonsens.
Rostogolirea mingii de către fete n-are niciun sens în România, n-are trecut, n-are prezent și n-are nici viitor. Firește că asta nu e o situație de lăudat, trăim totuși în 2026, iar pe alte meleaguri oamenii sunt mult mai destupați decât noi, din moment ce se adună, 90 de mii, la un meci de fete.
„Must have”
Fotbalul feminin nu face parte din tradiția noastră, dar iată că unora dintre noi le este extrem de util. Le aduce voturi la alegerile federale, și-l agață la butonieră ca pe un punct bifat în acel ”must have” cu care nu trebuie să fii neaprat de acord, dar căruia trebuie să-i respecți canoanele.
Discursul federal, pe lângă termeni deja lignificați precum predictibilitate, guvernanță sau sustenabilitate, folosește cu sârg în limbaj termeni spălați, iar unul dintre aceștia este ”egalitatea între sexe”
Exemplul FC Bihor
Avem fotbal feminin pentru că așa ne obligă FIFA și UEFA, vorbim frumos despre el și despre practicantele sale, iar cine nu se conformează, are de suferit.
Spre exemplu, în vară un club de tradiție precum FC Bihor a primit interzis la barajul de promovare în prima ligă (masculină, firește!) pentru că nu avea echipă feminină U15. Acea U17, avea toate celelalte ”U”-uri, dar nu și U15. Iar cu regulamentele nu te joci!
Votează și învingătorii, dar și învinșii!
Suntem intransigenți cu nelegiuiții, primim cu zâmbetul pe buze generoasele voturi ale fotbalului feminin la alegeri, dar în campionatele noastre interne țopăie scoruri de 50-0 și, nu demult, 26-0. Iar încasatoarea, Dinamo, a ajuns la un golaveraj de 1-146!
Ce competiție mai e aceasta? Se pot socoti fetele care pierd la asemenea diferențe „fotbaliste”? „Fundașe”, „mijlocașe”, etc? Ce sustenabilitate e aceea în care nu se intervine pentru a împiedica aceste masacre cifrice de pe tabelele de marcaj? Este, cum să nu fie! De votat, votează și cei care câștigă cu 50-0, dar și cei care pierd cu 50-0! Ce nu e clar?
