EXCLUSIV // VIDEO Povestea românului care a strâns 150 de medalii până la 19 ani și țintește Jocurile Olimpice: „Mulți vor să te vadă renunțând, dezamăgește-i!”

Într-un interviu acordat Gazetei Sporturilor, în cadrul proiectului GSP U21, Darius Sas a vorbit despre începuturile sale în sport, sacrificiile făcute pentru a ajunge la performanță și momentele care i-au marcat cariera.

Tânărul a povestit cum făcea zilnic naveta de la Reghin la Târgu Mureș pentru antrenamente, în timp ce se pregătea pentru examenele de la finalul clasei a VIII-a.

A rememorat prima medalie mondială, dezamăgirea provocată de ratarea unei selecții la Campionatul European și a dezvăluit ce obiective și-a stabilit pentru următorii ani.

Darius Sas, despre începuturile în lupte: „De atunci n-am mai ieșit din sala de sport”

- Darius, cum ai început luptele?
- Luptele le-am început cam pe la vârsta de 10-11 ani. Eu am început sportul sub formă de joacă, să fac ceva extrașcolar. Cam pe la 7 ani aveam un coleg de clasă care practica karate, judo, jiu-jitsu, ceva de genul, și m-a chemat și pe mine într-o după-amiază să merg cu el acolo, în sală. M-am dus și de atunci n-am mai ieșit din sala de sport, cum s-ar zice. La 7 ani am început să practic karate și mi-a plăcut. De la început au început să-mi placă sporturile de contact.

- Cum ai făcut trecerea de la karate la lupte libere?
- Antrenorul meu de la karate mi-a recomandat să încerc și lupte libere. Și de atunci am rămas doar la lupte.

- Îți amintești primul concurs la lupte libere?
- La lupte libere am avut un concurs în județul meu, în Târgu Mureș, care a fost un concurs mic, într-o sală mică de sport, cu copii din județul Mureș, unde am obținut locul 1. De atunci au început să-mi placă și luptele libere.

- Ai câștigat chiar de la primul concurs. Cum a fost? Ai avut emoții?
- Da, a fost foarte bine. Puține emoții, ca la orice concurs.

+6 FOTO

Sacrificiile făcute pentru performanță: naveta zilnică între Reghin și Târgu Mureș » Prima medalie mondială, momentul în care Darius Sas a început să creadă în viitorul său

- Cum a fost perioada în care făceai naveta de la Reghin la Târgu Mureș pentru antrenamente?
- Eu sunt din Reghin. Am făcut școala generală până în clasa a VIII-a în Reghin, iar după aceea m-am mutat în Târgu Mureș, unde era și lotul național, timp de 2 ani, până ni s-a desființat lotul. Într-un fel îmi era și greu, deoarece eram și la școală, în clasa a VIII-a, urma și examenul. Aveam ore până la 2-3, după veneam acasă, pauză jumătate de oră, mâncam și plecam către Târgu Mureș. Drumul era de o oră, antrenamentul de o oră și jumătate, mai rămâneam un pic, mai făceam niște exerciții individuale cu antrenorii și după, o oră înapoi. Mai aveam și de învățat, dar a fost greu și am trecut peste.

- Când ți-ai dat seama că poți merge pe drumul ăsta?
- Mi-am dat seama acum câțiva ani, când am luat prima medalie mondială. Nu se aștepta nimeni și chiar nici eu nu mă așteptam să obțin o medalie mondială, deoarece am fost la Campionatul European și nu am avut o prestație foarte bună, dar m-am revanșat la Campionatul Mondial din 2024.

- Câte medalii ai câștigat până acum?
- Pot să zic că am cam 150 de medalii. Știți că eu am mai făcut și jiu-jitsu, și judo, și karate, iar mai apoi la lupte am strâns multe medalii, cam vreo 150, cam așa pot spune.

- Care este cea mai frumoasă amintire din cariera ta?
- Cea mai frumoasă este prima medalie mondială. Atunci când am câștigat-o am fost foarte, foarte fericit. Chiar nu mă așteptam nici atunci să o obțin, deoarece finala mică am avut-o cu un sportiv din America, care îl învinsese pe sportivul din Rusia, care era campion european în anul acela, în 2024.

- Care a fost cea mai dificilă situație prin care ai trecut în acest sport?
- Cea mai dificilă a fost în anul 2023, când am ieșit campion național, iar mai apoi am mers la Campionatul Balcanic, unde am ieșit vicecampion. Apoi urma selecția pentru Campionatul European, iar eu nu am fost selectat. Atunci a fost o perioadă grea, deoarece am fost foarte supărat fiindcă nu am fost selectat să merg și eu la Campionatul European, dar am trecut peste, m-am antrenat mai tare și am reușit să merg și să dovedesc că îmi merit locul acolo.

Campionatul European a fost o competiție intensă, foarte tare. Am avut patru meciuri: primul meci cu un sportiv din Belarus, foarte bine pregătit, dar l-am învins; al doilea meci cu un sportiv din Macedonia.

Am intrat în semifinală cu un sportiv din Turcia, care mă învinsese cu o lună și jumătate înainte, la campionatul internațional din București, cu 10-0, dar aici m-a învins doar cu 9-6.

El a intrat în finală, iar eu am intrat în lupta pentru bronz, unde am avut un sportiv din Bulgaria foarte bine pregătit, pe care am putut să-l înving.

- Darius Sas

Visul olimpic al lui Darius Sas: „Aș vrea să particip și la anul la un turneu de calificare”

- Ce îți dorești pentru anul 2027? Care sunt planurile tale?
- Aș dori să mă pregătesc tot așa ca anul acesta, să merg în cantonamente, să-mi fac pregătirea bine, deoarece urmează un Campionat European de U23, unde va fi prima mea participare, sper, și vreau să las o impresie bună. Campionatul European de U23 este în Georgia, iar mai apoi urmează Campionatul European de U20, care este chiar la noi în țară, la Craiova. Deoarece anul ăsta am cucerit medalia de bronz, la anul aș dori să intru în finala mare și, de ce nu, să obțin aurul european la noi în țară.

- Care este visul tău cel mai mare la lupte libere?
- Visul meu ar fi o calificare la Jocurile Olimpice. Eu aș vrea, de ce nu, să particip și la anul la un turneu de calificare spre Jocurile Olimpice. Dar trebuie să și urc o categorie, deoarece eu sunt la 92 de kilograme, iar următoarea categorie olimpică este 97, și mai jos este 86. Ar trebui să urc și eu o categorie, dar nu știu dacă sunt pregătit încă să urc o categorie.

- Cât de multă susținere primești de la cluburi, federație și familie?
- Susținere primesc și de la cluburi, și de la federație, dar cea mai mare susținere este de la familie, de la părinții mei. Dacă nu erau ei, nu eram eu astăzi cu medaliile acestea. Ei au avut un rol foarte important în cariera mea de sportiv de performanță.

- Ai un citat după care te ghidezi?
- Da, am un citat pe care l-am văzut chiar acum vreo 4-5 ani: „Mulți vor să te vadă renunțând, dezamăgește-i!”, care m-a impresionat foarte tare.

- La final avem o întrebare specială pentru toți sportivii. Imaginează-ți că e ziua în care te retragi din activitate. Ce titlu ți-ar plăcea să apară în Gazeta Sporturilor cu această ocazie despre cariera ta?
- Aș putea spune: „Darius Sas, sportivul care a scris istorie în luptele libere”.