Articol de Eduard Apostol, Cristi Preda (foto) - Publicat marti, 17 noiembrie 2026, 18:01 / Actualizat marti, 17 noiembrie 2026 18:27
Bosnia de astăzi trăiește, iubește, se îngrijorează de scumpirea vieții, dar a lăsat războiul în urmă. Încearcă să refacă ecartul față de Occident. Adnan Guso ne-a povestit: „Am avut un prieten, la 17 ani, ucis de un sniper. Acum, trăim alături de sârbi, de croați, ne vizităm, nu uităm, dar viața merge înainte! Avem altele pe cap”.
Sorții au decis în ultimii ani să ne tot întâlnim cu Bosnia pe terenul de fotbal. Diseară, este un nou episod al acestei confruntări, la Zenica, de la ora 21:45.
Zenica este la o oră distanță de Sarajevo, de capitală, iar autostrada - și taxa de aproximativ 20 de lei în mărci bosniace - leagă lesne cele două zone. Bosnia nu se laudă cu prea mulți kilometri de autostradă, infrastructura suferă chiar mai mult decât la noi. Doar că nu este traficul infernal din orașele noastre.
Bosnia vrea să trăiască, a trecut peste ororile războiului
Acum, este liniște în Bosnia. Este pace. Doar ploaia îi face pe oameni să meargă zgribulit pe străzi. Dar iese soarele, cerul se pictează într-un albastru triumfător, iar Sarajevo, cel puțin, rămâne unul dintre orașele cele mai vizitate din Balcani de către turiști veniți din toate colțurile lumii. Izul balcanic, vizibil, respirabil, se îmbină cu cel musulman. Ai locuri în care te simți ca la Zagreb sau Ljubljana, dar și ca la Istanbul.
Genocidul din anii '90, războiul de purificare etnică, masacrul de la Srebenica, „Sarajevo safari”, copiii și femeile vânate de lunetiște ce plăteau bani grei pentru a omorî la liber, au rămas undeva departe. Oamenii nu uită, dar trec peste rău. Viața merge înainte.

Gloanțele au rămas doar pe mesele de suveniruri din Bascarsija, în centrul vechi al capitalei, ornate în formă de tancuri sau de pistoale. Chipul lui Iosif Broz Tito - „Yugo Boss” -, însemnele vechii Iugoslavii și produsele cu iz de Istanbul își fac loc alături de tricourile lui Dzeko, Alajbegovic și Muharemovic.

Bosniacii de azi vor să-și crească plozii, să se bucure de viață, să se reunească, la sărbători, cu rudele care au plecat în exil în Occident, să bea cafea și să se îngrijoreze de prețul carburantului. Deși benzina este în jur de 8,3 lei, iar motorina un pic peste 10 lei. Numai că salariile sunt mult mai mici decât la București. Dar și prețurile. Scazi 1-2-3 lei la diverse produse și dă mai bine decât la noi.
Adnan Guso despre Bosnia din prezent: „S-a scumpit viața și aici. Trăim alături de sârbi și de croați, deși un lunetist mi-a ucis un prieten din copilărie”
Adnan Guso, 51 de ani, fost goal-keeper la Craiova, Dinamo, FC Argeș și Pandurii, n-a mai fost de 18 ani în țara noastră, și-a programat un concediu cu soția cât mai curând la noi, ne introduce în atmosfera de Bosnia. N-a uitat limba română, pe care o vorbește lăudabil.
„Din păcate, și în Bosnia, s-a scumpit și se scumpește viața. Măcar România este în Comunitatea Europeană, noi nu suntem. Iar salariile sunt mici. Un salariu mediu aici este de aproximativ 800 de euro.
Bosnia s-a dezvoltat după război. Au trecut, totuși, atâția ani. Acum, uite, cine a pierdut pe cineva drag, din familie, pe fratele, pe sora, pe cineva, e greu să treacă peste asta. Cine nu a avut pierderi în familie poate trece mai ușor. Acum ce să faci?! Viața merge înainte. Au trecut 30 de ani. Trebuie să trăiești mai departe.
Am jucat de-a lungul anilor cu sârbi, cu croați... Nu simt nimic contra lor. Niciodată. În Bosnia sunt de toate neamurile, bosniaci, croați, sârbi. Și nu poți să faci ceva rău, trăiești împreună, te duci la ei, ei vin la tine.. Este pace de multă vreme. Este liniște.
Fiecare om are capul lui și gândește în felul lui. Cine e normal la cap nu se gândește la răutăți. Sarajevo Safari? (se schimbă la față) Sincer, nu vreau să vorbesc despre așa ceva.
Uite, eu am un prieten care a trăit cu mine, care a jucat alături de mine, copil fiind, și a fost omorât de un sniper (n.red lunetist, în limba engleză). A jucat cu mine la Zelejniciar Sarajevo, avea 17 ani când a fost ucis. Acum, nu-mi place să vorbesc despre așa ceva. Am prieteni bosniaci, sârbi, croați, ne vizităm, trăim împreună... Noi spunem aici o vorbă: să nu uităm niciodată pentru ceea ce a fost atunci... Dar să mergem mai departe", a reacționat Adnan Guso pentru Gazeta Sporturilor.
Acum, cine vine după 30 de ani, să spună că a fost așa, că a fost așa, mai schimbi ceva? Rămâne durerea. 1.600 de copii, poate mai mulți, au fost uciși în timpul războiului. Nu uităm, niciodată, dar mergem mai departe
Adnan Guso
Am rămas puternic impresionat de oamenii din Sarajevo. Viața e ca în România acum 10-15 ani. Locurile nu sunt chiar atât de moderne. Sunt chioșcuri mici, nu prea se folosește plata cu cardul... Dar oamenii sunt foarte calzi, m-am simțit extraordinar. Sunt și oameni care au rămas cu impresia războiului, cu durerea, cu ura, dar generația nouă nu se mai gândește, merge mai departe. Prețurile sunt mai mici decât ceea ce am văzut că este în România
Grigore Turda, ex-jucător FK Sarajevo
Purificare etnică. Srebenica. Sarajevo safari
Sarajevo - oraș olimpic în 1984, o perlă a fostei Iugoslavii, a fost sub asediu în Războiul Bosniac între 1992 și 1995. A fost masacru în Bosnia!

Sarajevo și Bosnia încearcă să refacă ecartul față de Occident și chiar dacă, din loc în loc, intri în Republica Srpska, nu bagi de seamă. De fapt, sesizezi că dispar moscheile și apar bisericile creștinilor. Rămân amintirile și cifrele terifiante ale unui război blestemat.
Războiul Bosniac a fost un conflict armat internațional care s-a desfășurat din martie 1992 până în noiembrie 1995. Principalii beligeranți au fost forțele Republicii Bosnia și Herțegovina și cele ale autoproclamatelor entități sârbe bosniace și croate bosniace din Bosnia și Republica Srpska, care au fost conduse și susținute de Serbia și de Croația.
Conflictul de proporții s-a extins după destrămarea Iugoslaviei, în 1991. Republica Socialistă Bosnia și Herțegovina era - și este - multietnică. Locuită în special, la acel moment, de bosniaci musulmani (44%), precum și de sârbi ortodocși (32,5%) și catolici croați (17%).

S-a ținut un referendum pentru independență pe 29 februarie 1992, dar reprezentanții sârbilor bosniaci au boicotat referendumul. În urma declarației de independență a Bosniei și Herțegovinei (care a obținut recunoașterea internațională), sârbii bosniaci, conduși de Radovan Karadžić și susținuți de guvernul sârb a lui Slobodan Milošević și Armata Populară Iugoslavă (JNA), și-au mobilizat forțele în interiorul Bosniei-Herțegovina pentru asigurarea unui teritoriu etnic sârb securizat.
Războiul s-a răspândit în întreaga țară, însoțit de „purificarea etnică”. A rămas viu, încă, după trei decenii în conștiința oamenilor de pe întreaga planetă ceea ce a fost denumit „Masacrul de la Srebrenica”. Denumit și "genocidul de la Srebrenica", se referă la uciderea, în iulie 1995, a peste 8.000 de musulmani bosniaci, bărbați și băieți, din orașul Srebrenica din Bosnia de către unități ale Armatei Republicii Srpska, aflată sub comanda generalului Ratko Mladic.

Și a mai fost ceva, abominabil. „Sarajevo Safari” se referă la acuzațiile potrivit cărora, în timpul asediului orașului Sarajevo, cetățeni străini bogați ar fi plătit sume mari de bani forțelor sârbe bosniace pentru a ajunge pe dealurile din jurul orașului și a trage cu puști cu lunetă în civili! Iar prețurile cele mai mari erau pentru a ucide copii și femei! Deși cazul a intrat în atenția procurorilor europeni și a presei internaționale, dovezile materiale rămân limitate, iar mai multe mărturii sunt contestate sau neverificate.
Acuzațiile au căpătat vizibilitate globală odată cu documentarul Sarajevo Safari (2022), în care foști oficiali de informații și martori au susținut că străini înarmați au fost duși pe poziții de tragere deasupra orașului.
Iată câteva cifre ale războiului ce-a însângerat oamenii din zonă:
Peste 101.000 de morți, în principal bosniaci.
Asediul Sarajevo: 1.425 de zile, 12.000 de morți și 50.000 de răniți.
Mine antipersonal: peste 614 morți și 1.144 de răniți în accidente cauzate de mine după război.
Mai mult de 70 de genişti au fost uciși în operațiuni de deminare.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
Nicolae Dică îl contrazice pe Gigi Becali: „Este unul dintre jucătorii de care FCSB are nevoie!”