Articol de Daniel Scorpie - Publicat marti, 21 iulie 2026, 14:05 / Actualizat marti, 21 iulie 2026 14:13
Lionel Messi (39 de ani), căpitanul vicecampioanei mondiale, a ratat ocazia de a-l întrece pe marele Diego Maradona ca număr de titluri supreme cu reprezentativa Argentinei după finala 0-1 cu Spania. Italienii au readus acum în discuție dilema: cine a fost mai bun dintre cei doi legendari decari?
Messi a terminat neputincios partida contra campioanei Europei, cedând la New York duminică, exact pe același stadion „MetLife”, unde pierdea în urmă cu un deceniu Copa America în finala cu Chile la lovituri de departajare și-și anunțat retragerea din naționala albiceleste.
La fel ca regretatul Diego Maradona, Leo a plâns și a fost doborât de tristețe pentru că n-a putut să ducă până la capăt Argentina spre al doilea triumf mondial consecutiv, al patrulea din istoria reprezentativei sud-americane.
„Leo Messi a rămas împietrit pe iarba artificială de pe «MetLife», cu zgârie-norii din New York în depărtare. Nu e doar îndurerat și abătut, ci devastat, pur și simplu absent”
Odată coborâtă cortina peste competiția mamut nord-americană, ziarul Corriere dello Sport i-a pus în balanță pe cei doi decari geniali, comparând evoluțiile și performanțele lor la echipa națională. Ce concluzie au tras italienii? „De ce Leo nu e Diego”. Și Mimmo Carratelli a venit cu argumente într-un editorial publicat astăzi.
„«Puricele» este acolo, stând împietrit pe iarba artificială a MetLife, cu zgârie-norii din New York în depărtare. Nu este doar îndurerat, abătut, ci devastat, pur și simplu absent.
În finala care a decis Cupa Mondială din America și în mijlocul războinicilor care l-au acompaniat la ultimul tango al unui vis imposibil, risipit de golul primit de Dibu Martinez, eroicul Emiliano, bombardat de nenumărate șuturi ale spaniolilor, lipsea inima lui Leo.
În lupta sălbatică pentru superioritatea spaniolă care a forțat echipa națională argentiniană într-un tranșeu etern, lipsea liderul spiritual, profetul, ghidul moral, liderul cu inimă mare ce să mențină vie speranța victoriei.
„Messi, cel mai mare jucător din fotbalul modern, nu avea personalitatea de a ajuta și de a inspira o echipă aflată sub un asediu constant. Nimeni nu este și nu va fi precum Diego”
Leo Messi, cel mai mare jucător din fotbalul modern, nu avea personalitatea de a ajuta și inspira o echipă aflată sub un asediu constant. Nimeni, dragă Diego, nu a fost, este și va fi ca tine. Asta e ideea!
Nimeni nu are puterea ta, curajul tău, rebeliunea ta în vremurile dificile. Nimeni nu este și nu va fi ca Maradona. Leo este un băiat foarte drag, acum un bărbat de 40 de ani, cu toate abilitățile unui campion, cursele sale de talie mondială, golurile sale de talie mondială, dar inima lui nu poate rezista adversității, nu se poate revolta, nu poate supraviețui.
Așa ai fost și tu, dragă Diego, un erou neînduplecat în fața nedreptății de la Mondialul din Italia în 1990, împotriva Americii rușinoase a turneului din 1994. Mândru, neînvins, cu chipul tău frumos oferit aplauzelor sincere ale celor care te cunoșteau bine.
A plâns, Leo, în timp ce spaniolii sărbătoreau, având șiroaie de lacrimi pe față. Dar părea totuși absent, așa cum fusese dat dispărut pe teren, unde, având în vedere cursul jocului, Argentina avea nevoie de un lider carismatic pentru a supraviețui.
„Leo Messi n-a dat niciodată impresia că este eroul magic, ireductibil, rebelul echipei ce avea nevoie de lider puternic”
N-avea nevoie atât de jocurile supreme acum estompate, cât de un om adevărat ce să țină sus steagul, mândria, viața Albicelestei. Leo a rămas un băiat, cu fragilitățile băieților.
A reușit să conducă Argentina până în finală cu ultimele tușe din repertoriul său suprem, însă nu a dat niciodată impresia că e eroul magic, ireductibil, rebel al unei echipe care avea absolută nevoie de un lider puternic, energic, prezent, pentru a duce lupta până la capăt.
Pe terenul MetLife, exista un sentiment de resemnare din partea unui campion lipsit de viață, energie sau inimă. Leo s-a predat declinului său. Trezește tandrețe și nostalgie pentru zilele sale mai fericite, când era fotbalist pur-sânge. Leo Messi a fost grozav. Dar nu a fost niciodată Maradona, eroul infinit.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
