Articol de Justin Gafiuc, Liviu Manolache - Publicat luni, 16 noiembrie 2026, 10:01 / Actualizat luni, 16 noiembrie 2026 10:01
În partida cu Polonia disputată sâmbătă seara, Ianis Hagi a ajuns la selecția cu numărul 58 și la meciul numărul 9 în calitate de căpitan al României. Folosit în mod insistent de selecționeri, inclusiv în prezent de către tatăl său, fiul „Regelui” depășește în viteză rând pe rând în clasamentele reprezentativei nume celebre din istoria „tricolorilor”. Asta cu toate că vine la lot din postura de rezervă la club, cu minute „ciupite” când și când în campionat, după o rețetă repetată și în anii precedenți
Aflat într-o situație delicată la echipa de club, Alanya, unde prinde minute puține și are statut de rezervă, Ianis Hagi adună, în schimb, selecție după selecție la echipa națională. Plus banderole!
Meciul cu Polonia de sâmbătă seara, la care a fost și căpitan până la schimbarea survenită în minutul 67, a însemnat a 58-a prezență în tricoul primei reprezentative.
A depășit deja nume uriașe din istoria fotbalului românesc, precum Dobrin (47), Bodola (48), Ion Dumitru (50), Ioan Andone (55), Belodedici (55), Adrian Ilie (55), Sabău (55) sau Mateuț (56). Cu leșii a trecut și peste un alt fost jucător de legendă al reprezentativei: Anghel Iordănescu!
Anghel Iordănescu, 10 ani la națională într-o perioadă cu puține partide
Fostul mijlocaș al Stelei a jucat pentru echipa națională în perioada 1971 – 1981, când a marcat și 21 de goluri.

A făcut-o într-o perioadă în care numărul partidelor era mult mai redus, plus că, în 1979, a jucat un singur meci pentru „tricolori”, 0-3 cu Polonia (amical, deplasare), sub comanda lui Ștefan Kovacs.
Asta deși România a disputat în acel an opt întâlniri, dintre care patru în preliminariile Euro ‘80. Dar, în rest, nici Kovacs, nici Cernăianu, nici Halagian (1 joc) nu au apelat la Iordănescu în bizarul an 1979.
„M-a turnat un nume uriaș. Nu mi s-a mai permis să merg cu lotul reprezentativ”

Într-un interviu acordat GSP în iulie 2009, cel care avea să devină ulterior „Antrenorul Secolului” făcea o declarație misterioasă în contextul publicării în Gazetă a dosarului său de urmărire de către Securitate, în care i se atașase numele conspirativ „Iorgu”.
„Intuiesc cine m-a turnat, dar să le dea Dumnezeu sănătate! Unul dintre ei, despre care ştiu sigur, e un personaj uriaş din fotbalul românesc, dar nu-mi cereţi să-i spun numele! Dacă-l văd acum, chiar îl pup! A dat la un moment dat nişte relaţii rele despre mine la echipa naţională, motiv pentru care, un timp, nu mi s-a mai permis să merg în deplasări cu lotul. Mergeam afară cu Steaua, dar eram blocat cu reprezentativa”, spunea Iordănescu.
Cel mai probabil, referirea era exact la anul 1979, singurul în care a dispărut aproape complet de pe radarul lotului în perioada când era un fotbalist exponențial în Ghencea.
Niciun turneu final, o Cupă Balcanică și câteva meciuri și goluri memorabile

Anghel Iordănescu n-a participat la niciun turneu final cu echipa națională, iar în deceniul petrecut la lot a ratat cu România trei campanii europene (1972, 1976, 1980) și trei mondiale (1974, 1978, 1982).
Dar a cucerit Cupa Balcanică 1977-1980, o populară competiție regională la care mai participau Bulgaria, Turcia, Iugoslavia și Grecia. A fost atunci chiar golgeterul competiției, cu 6 goluri, între care un hat-trick reușit în returul finalei (4-1) cu iugoslavii lui Safet Susic, viitorul star al lui PSG din epoca romantică a anilor ‘80, inclusiv cu primul titlu din istoria parizienilor (1986).
În plus, și-a pus semnificativ amprenta pe istoria reprezentativei cu goluri memorabile și prestații de clasă. Între ele – o victorie cu 2-1 împotriva Angliei pe vechiul „23 August”, octombrie 1980, în preliminariile CM 1982, când a marcat și punctul decisiv, din penalty, în fața a 75.000 de spectatori.

Iar dincolo de națională este, evident, cucerirea Cupei Campionilor Europeni cu Steaua 1986, în finala de la Sevilla contra Barcelonei, în care a intrat în mod surprinzător în repriza secundă, la vârsta de 36 de ani. Era, în paralel, și secundul lui Emeric Jenei.
Jucătorul român care m-a impresionat încă din copilărie a fost Iordănescu. Era un fotbalist creativ și, în plus, stângaci. Mai târziu, mi-a devenit antrenor la Steaua și, apoi, la echipa națională - un sentiment de nedescris pentru mine
Gheorghe Hagi, interviu World Soccer, 2018
Ianis Hagi, la Euro 2024. Dar diferență frapantă de cifre cu „Generalul”: aceleași selecții, dar jumătate din minute jucate!

De partea cealaltă, Ianis Hagi evoluează de opt ani în prima reprezentativă și, pe lângă 58 de selecții, are și 8 goluri înscrise.
A prins cu România calificarea la Euro 2024, chiar sub bagheta lui Eduard Iordănescu, fiul lui Anghel Iordănescu.
La competiția din Germania a jucat în toate cele patru partide, dar titular numai cu Slovacia (1-1, grupă) și Olanda (0-3, optimi de finală). La acel CE, a adunat însă doar 188 de minute pe gazon.

De altfel, între Anghel Iordănescu și Ianis Hagi există o diferență frapantă la capitolul minutelor jucate la națională:
Anghel Iordănescu: 4.557 (medie: 79,9/meci)
Ianis Hagi: 2,817 (48,5/meci).
Practic, la număr aproape identic de selecții, Iordănescu are dublul minutelor jucate față de Hagi junior!
Iar diferența vine și din importanța pe care antrenorii le-au dat-o:
Anghel Iordănescu: titular – 50, rezervă utilizată – 7
Ianis Hagi: titular – 29, rezervă utilizată – 29.
Egalul lui Balaci și Tata Puiu la banderole

În vârstă de 28 de ani, Ianis Hagi are toate șansele ca în perioada următoare să depășească și alți monștri sacri ai naționalei în ceea ce privește selecțiile.
Cele mai apropiate borne sunt acum Ilie Dumitrescu (62), Mircea Lucescu (64), Costică Ștefănescu (64), Ilie Balaci (65), Cornel Dinu (67), Mirel Rădoi (67) sau Constantin Gâlcă (68).
Mai mult de atât, Ianis Hagi tocmai l-a egalat pe Anghel Iordănescu și la capitolul banderolelor purtate la reprezentativă: 9. E o cifră aflată și în dreptul lui Ilie Balaci și Aurel Guga, primul căpitan din istoria naționalei. Următoarea treaptă: Ion Dumitru (10).
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.