Articol de GSP - Publicat vineri, 22 mai 2026 17:07 / Actualizat vineri, 22 mai 2026 17:08
„Crestonomia” poate părea un joc de cuvinte care ne privește însă pe toți. Vorbim despre putere și despre efectele ei nu doar din patru în patru ani, de alegeri, ci și având în vedere că ne afectează viața de zi cu zi. Prin lucrarea „Crestonomia internațională - Optimizarea utilului și maximizarea eficienței în ordinea globală”, profesorul universitar și avocatul Nasty Vlădoiu își propune să clarifice anumite concepte care țin de ordinea internațională, explicată, frecvent, drept una organizată în jurul conceptului de putere.
Dar ce ar fi puterea fără eficiență? Un principiu gol, fără echilibru și care nu s-ar putea impune. De aceea, conceptul de crestonomie internațională propune o schimbare de paradigmă: în locul puterii, eficiența devine principiul fundamental al organizării și cooperării internaționale.
Puterea înseamnă competiție, ierarhii și, adesea, conflicte. În contrast, crestonomia internațională introduce o logică funcțională, în care relevanța actorilor este determinată de capacitatea lor de a genera utilitate și de a utiliza resursele în mod optim. Această schimbare presupune redefinirea legitimității în relațiile internaționale: autoritatea vine din performanța eficientă și sustenabilă.
Cunoscutul profesor universitar de drept internațional Nasty Vlădoiu încearcă și reușește să prezinte crestonomia internațională ca pe o disciplină emergentă, centrată pe două concepte esențiale, optimizarea utilului și maximizarea eficienței, pentru a viza utilizarea rațională și responsabilă a resurselor.
Sunt două dimensiuni inseparabile care arată că eficiența nu poate fi obținută în detrimentul echilibrelor ecologice sau sociale pe termen lung.
Ne amintim de teoria societății riscului a lui Ulrich Beck, care arăta că societatea modernă (postindustrială) generează riscuri globale, incontrolabile, care depășesc capacitatea instituțiilor de a le gestiona. Modernizarea produce insecuritate, transformând statul bunăstării într-un stat al riscurilor.
Și totuși, dacă prin crestonomie ajungem la sustenabilitate văzută ca o condiție structurală. Ea redefinește criteriile de succes ale cooperării internaționale, deplasând accentul de la creștere cantitativă la echilibru sistemic. Astfel, cooperarea devine un proces în care actorii urmăresc simultan eficiența și conservarea resurselor comune, ceea ce duce la mai puține riscuri.
Prin adoptarea unei logici crestonomice se pot transforma profund mecanismele relațiilor internaționale. Astfel, instituțiile globale ar fi evaluate în funcție de performanța lor funcțională, nu de influența politică iar statele și organizațiile ar deveni noduri într-o rețea de optimizare, nu centre de putere. O primă concluzie duce la înlocuirea competiției cu un nivel de cooperare bazată pe eficiență.
Această perspectivă favorizează soluții la probleme globale precum schimbările climatice, gestionarea resurselor sau inegalitățile economice. Totul prin cooperare și echilibru.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
