Articol de GSP - Publicat sambata, 17 octombrie 2020 15:36 / Actualizat sambata, 17 octombrie 2020 17:42
Răzvan Lucescu, 51 de ani, antrenorul lui Al Hilal, câștigător al Ligii Campionilor Asiei, al campionatului Arabiei Saudite și primul antrenor care a reușit eventul în Grecia cu PAOK Salonic, a acceptat invitația directorului Gazetei Sporturilor, Ovidiu Ioanițoaia, de a participa la emisiunea „Prietenii lui Ovidiu” de pe GSP.RO.
- Răzvan, tu nu ești tipul de antrenor ca Dan Petrescu, mai temperamental.
- Chiar și aseară am participat la o discuție destul de aprinsă cu oameni care se pricep la fotbal și se vorbea despre antrenori. Am ajuns la Dan Petrescu! Dan este un antrenor care își pune o amprentă foarte puternică asupra echipelor la care merge.
- Dan are și un stil...
- Putem să discutăm o sută de mii de zile despre stil, despre cum joacă, că e ofensiv sau defensiv, că e așa și pe dincolo. Cel mai important pentru un antrenor este să reușească să creeze o anumită stare de spirit. O anumită mentalitate! El a creat o mentalitate de muncă și datorită acesteia CFR este echipa care câștigă campionatul. Lumea să-și dea seama că aia e echipa lui!
- Doar că Dan...
- Domnu' Ovidiu, Dan așa s-a comportat mereu! E pasiunea lui foarte mare pentru fotbal, iar pe de altă parte cred că intervin mentalitatea de învingător și dorința nebună pe care nu o poate controla. Sunt mulți antrenori cu aceeași mentalitate, dar au alt control. El nu se poate controla, e înnebunit să câștige! Apoi, este o presiune pe care o pune nu doar asupra arbitrilor, ci și a adversarilor, inclusiv a propriilor jucători. El o face deliberat, dar devine un automatism, un reflex.
- Un antrenor cât trebuie să fie dedicat fotbalului ca să fie în prim-plan?
- 24 de ore! Îmi pare rău să vă zic asta, dar așa este. Nu stai doar la birou. Nu stai doar la televizor să vezi meciurile adversarului și să studiezi meciul propriei echipe. Să scoți imagini sau să faci sinteze. Pregătești și antrenamentele, iar când te-ai eliberat de asta urmează antrenamentul, discuțiile cu jucătorii. Când totul pare să se liniștească, mintea merge în continuare, în continuare.
- Pari focusat exclusiv pe chestia asta.
- Ai în cap numai imagini de joc: ce-a fost la antrenament, ce va urma la antrenament, cum joacă adversarii, jucătorii, cum să gestionezi totul. În fiecare zi apar probleme. Oricât de bună pare atmosfera la un club, la o echipă, în fiecare zi sunt probleme de gestionat cu jucătorii. Intri fără să vrei pe pilot automat!
