Articol de Dan Udrea - Publicat joi, 09 aprilie 2020 12:00
Sensei Florentin Marinescu, preparatorul Stelei '86, a acceptat să răspundă dilemei care apare în această perioadă: care sunt sportivii, în funcţie de disciplina practicată, cel mai afectaţi de statul în casă şi de lipsa antrenamentului specific
Ni se tot spune să stăm casă. De la preşedintele statului până la moderatorii televiziunilor, de la ministrul sănătăţii până la artişti, politicieni şi alte personalităţi publice. Statul a impus restricţii şi românii, în marea lor majoritate, chiar stau în casă. Printre ei, evident că şi sportivii.
Competiţiile sunt oprite, indiferent că e vorba despre cele care adună foarte mulţi spectatori, fotbal, tenis, formula 1, baschet, hochei, sau cele la care tribunele nu sunt la fel de populate, gen scrimă, lupte, haltere. În unele cazuri, întreruperea e de o lună şi la modul în care arată zilnic cifrele infectaţilor şi decedaţilor în lume, e foarte puţin probabil ca în următoarea lună şi jumătate sportul să revină la viaţă.
Şi cum e o situaţie fără precedent, ca întreg sportul de pe planetă să fie oprit pentru cel puţin 10 săptămâni, apar câteva dileme majore:
- Care sunt sportivii care au cel mai mult de suferit?
- Se poate pune semnul egalităţii între ce pierde acum un fotbalist versus un boxer?
- Ce trebuie să facă un poloist sau un înotător care nu are posibilitatea de a intra într-un bazin?
Sunt doar o parte dintre semnele de întrebare pe care nu ni le-am pus niciodată. Nici noi, ca jurnalişti, nici iubitorii sportului. Fiindcă atunci când vara fotbaliştii aveau pauze, ne uitam la Turul cicilist al Franţei sau la Wimbledon, în vreme ce în lunile de iarnă erau programate turneele finale, mondiale sau europene, de handbal.
Răspunsurile le pot da specialiştii, iar GSP a apelat pentru o argumentaţie la Florentin Marinescu. A fost în staff-ul echipei care a reuşit cea mai mare performanţă a fotbalului românesc, Steaua 1986. Nu preparator fizic, aşa cum a rămas în percepţia generală, ci "mă ocupam cu pregătirea psiho-fizică, e cu totul altceva", aşa cum singur descrie ceea ce făcea cu jucători precum Lăcătuş, Boloni, Iovan sau Belodedici.
În plus, prin "mâna" lui Marinescu, care şi-a dedicat aproape 6 decenii artelor marţiale, au trecut generaţii întregi şi de alţi sportivi, cum ar fi rugbyşti, baschetbalişti sau cei care practică poloul.
- Domnule Marinescu, care dintre sportivi au cel mai mult de suferit fiindcă trebuie să stea aproape numai în casă în această perioadă?
- În primul rând, cei care joacă şi se antrenează, de regulă, afară. Apoi, cei care îşi desfăşoară sportul pe care îl practică în locuri care să nu fie, ca spaţiu, atât de mici cum se întâmplă, în mod normal, într-o casă sau un apartament.
- E o chestiune de obişnuinţă?
- Da, contează şi acest aspect. Credeţi că un fotbalist care a evoluat toată viaţa lui în aer liber, dacă îl pui să joace apoi într-o sală sau pe un stadion închis complet se va simţi în largul său? Vă spun sigur că nu! Şi o să vă dau şi un exemplu. În cantonamentul de iarnă pe care îl făceam cu Steaua, la jumătatea anilor '80, la Forban, două săptămâni băgam jucătorii şi în sala de acolo. Nu era deloc plăcut pentru ei, îi simţean imediat să nu sunt în mediul lor şi totuşi era un spaţiu destul de mare faţă de camera în care locuieşti.
"Pentru un halterofil nu se schimbă aproape nimic"
- Totuși, nu toate sporturile presupun acelaşi tip de pregătire!
- Evident că nu. De exemplu, unul care face haltere nu cred că va fi foarte afectat acum. Dacă are acasă o halteră şi alte aparate cu care să facă forţă, el se apropie foarte mult de ceea ce face în mod normal la un antrenament clasic. Nu e scos foarte tare din zona lui de confort şi i se pare că face acelaşi lucru. E important şi ce gândeşti când te antrenezi, nu doar să te antrenezi. Dacă n-ai linişte mentală, degeaba faci doar efort fizic.
- Pentru un ciclist, de exemplu?
- Exact ce îţi ziceam, mulţi poate se gândesc că n-ar avea de suferit, că are o bicicletă, se urcă pe ea, pedalează şi gata, aia e. Nu, el se pregătea şi concura exclusiv afară, nu în casă, între 4 pereţi. Nu e deloc acelaşi lucru.
- Cel care e poloist sau înotător ce face?
- Bazin n-are, el nu poate intra în apă, însă poate face gimnastică, forţă, alte lucruri. Şi el e afectat.
"Camera e cam cât ringul"
- În afară de haltere mai vedeţi şi alte sporturi în care cei care activează sunt mai puţin expuşi acum?
- E un subiect foarte interesant, chiar vă felicit pentru idee. De exemplu, în artele marţiale, box, scrimă, eu cred că sportivii pot simula acasă condiţii cât mai apropiate de cele normale. La box, ringul nu e mare, jocul de picioare îl poţi face acasă, la sac poţi lucra, forţă la fel. În plus, camera de acasă e restrânsă, da, dar şi atunci când te baţi, ringul e îngust. Apoi la scrimă, pe planşa aia faci să ziceam 4-5-6 paşi în faţă şi în spate, ai loc şi în casă.
"Sunt sporturi la care poţi lucra acasă inclusiv tehnică: box, scrimă, arte marţiale. E mare lucru în perioada aceasta. Problema e la cei care au nevoie să facă explozie, schimbări de direcţie, sprinturi, joc colectiv"
- Handbaliștii credeţi că şi-ar putea pierde din acurateţea cu care aruncă, pasează şi controlează mingea?
- Chiar şi ei sunt mai avantajaţi faţă de fotbalişti, vezi, mă întorc mereu la ei. La handbal prestezi cu braţele. În casă, cele mai folosite sunt mâinile, chiar şi atunci când stai şi butonezi la telefon. Plus că poţi uşor face mişcări de rotire a braţelor, de mobilitate, dar un sprinter ce face în casă? Poate el să facă sprinturi, care presupun distanţe de câte 20 de metri? Nu poate. Plus că apar şi alte probleme, mai ales la fotbalişti.
- Cum ar fi?
- Mă întorc la fotbalişti fiindcă ei chiar mi se par cei mai afectaţi şi ştii de ce? Fiindcă degeaba ei acum fac un anumit tip de efort, n-are nicio legătură cu cel din timpul meciului, iar ce fac în timpul partidelor n-au cum să lucreze acum. În momentul în care s-a întrerupt campionatul ei erau pe partea anaeorbă, acum au stat deja de o lună, trebuie să intre pe partea aerobă, cum se face după ce iei pauză. Apoi, când se va anunţa că se va putea juca din nou, să revină iarăşi la anaerob. Complicat.
"Nici alergatul liniar nu e şmecherie"
- Fotbaliştii mai ies şi aleargă afară.
- Nici alergatul ăsta liniar nu e şmecherie fiindcă faci doar efort aerob, nu e ca în timpul partidelor. Da, tot e ceva, nu pierzi baza, însă faţă de alte sporturi, un fotbalist e foarte afectat. Uite, mă întorc la pugilişti. La box poţi face în casă inclusiv ritmul unui meci, 3 minute intens, apoi pauză un minut, un fotbalist cum credeţi că ar putea să facă două reprize de câte 45 de minute?
"Să zicem că un fotbalist se apucă să facă sport în casă, fac pariu pe cât vreţi că se mai opreşte să se uite un pic la televizor, se mai duce până la bucătărie să ia ceva, când el ar trebui să ţină un ritm susţinut, aşa cum e pe parcursul celor 90 de minute"
- Dacă întreruperea va fi de două luni, de cât timp credeţi că ar avea apoi nevoie ca să revină?
- Depinde cât ai avut când s-a spus stop. Să zicem că ne raportăm la o scară de la 1 la 10 şi la cum se pregătesc de regulă jucătorii de la noi, adică mediocru, ei erau pe la 7, cu indulgenţă. Tu dacă acum nu prea faci nimic, mai bei şi în fiecare seară câte un pahar cu vin, mâncare multă, atunci cobori la 2-3. Ca să ajungi iarăşi la 7 ai de tras foarte mult. Dacă ai grijă, dacă faci măcar aerob ceva, tot scazi, dar doar până la 5. Apoi, când te întorci, ca să ajungi la 6-7 nu e o mare problemă.
"Nutriţie înseamnă educaţie"
- Ziceaţi că fotbaliştii de la noi se pregătesc mediocru?
- Pff, aici trebuie să se schimbe radical lucrurile. Vă spun ceva, fotbaliştii noştri continuă să mănânce ca în fotbalul de acum 30-50 de ani. Tot caşcaval pane, cu ceapă şi o roşie lângă. E cea mai cumplită mâncare posibilă, nu doar că e grăsime dincolo de orice limită, dar o mai şi prăjeşti în ulei. Totul pleacă de la obişnuinţă.
- Spuneţi că nu au habar despre nutriţie?
- Ce înseamnă nutriţie? Înseamnă educaţie. Dacă ei n-au fost educaţi de la 7-8-9 ani să mănânce aşa, ce pretenţii să am de la ei?
- Am auzit antrenori, inclusiv pe Dan Petrescu, care susţin că perioada de antrenamente, după ce sunt reluate, trebuie să fie egală cu cea de inactivitate pentru a se reveni unde erau jucătorii. Adevărat sau fals?
- Nu sunt de acord, chestiunea aceasta se aplica pentru adaptarea la diferenţa de fus orar. Te duceai la Los Angeles, unde sunt 10 ore în minus, atunci aveai nevoie de 10 zile, adică o zi pentru fiecare oră.
"Să facă forţă folosindu-se de propriul corp"
- În concluzie, cam ce recomandaţi sportivilor să facă în casă?
- În primul rând, exerciţii de mobilitate. Apoi, forţă cu propriul corp, aceasta e o chestiune foarte importantă şi te ajută tare mult dacă ştii să o faci bine.
- Banda de alergat e bună?
- Da, e bună. Orice mişcare e bună, să faci ceva, să nu te depărtezi foarte tare de baza pe care o aveai. Aşa, teoretic, un fotbalist cred că ar avea nevoie de 3 ore zilnic de astfel de exerciţii, pentru a putea spune că face ce trebuie în această perioadă.
6 trofeea câştigat Steaua cu Marinescu în staff: Cupa Campionilor, Supercupa Europei, 3 titluri de campioană şi o Cupă a României
"Sunt antrenor al unei echipe feminine şi măcar am o grijă mai puţin faţă de antrenorii care lucrează cu băieţi. Fetele sunt mult mai preocupate să nu revină după pauză cu kilograme în plus"
Adrian Vasile, antrenor CSM Bucureşti
"Nu cred că va fi o problemă foarte mare că nu ne antrenăm cu mingea în această perioadă. Oricum noi, la CFR, n-avem o strategie care să se bazeze foarte mult pe posesia balonului"
Alexandru Chipciu, mijlocaș CFR
STUDIU. Fiecare caz nou de coronavirus ar putea produce într-o lună alte 244 de cazuri de infectare
