Articol de GSP - Publicat joi, 10 martie 2022 09:24 / Actualizat joi, 10 martie 2022 12:22
Dani Coman a jucat în România la FC Argeș, Rocar, Rapid, FC Brașov, FC Vaslui și Astra, dar de fiecare dată s-a lovit de problemele financiare ale cluburilor, de întârzierile salariale, dar și de promisiunile patronilor. Acesta a vorbit deschis în emisiunea „Prietenii lui Ovidiu” despre cariera sa și spune fără să stea deloc pe gânduri că „sunt rapidist de când m-am născut!”
- Formatul video lansat de Ovidiu Ioanițoaia pentru publicul Gazetei se bazează pe dialoguri ample cu personalități marcante din sportul românesc.
- Aparițiile săptămânale (în fiecare miercuri, de la ora 20:00, pe www.GSP.ro) sunt găzduite de ultramodernul studio video din redacția Gazetei.
- Dani, care e situația la Hermannstadt?
- E liniște! Am făcut transferurile pe care ni le doream. Portarul Iliev care a fost la Dinamo. Acum jumătate de an era titularul naționalei Bulgariei și juca în Liga Campionilor pentru Ludogoreț. L-am adus și pe Ioan Hora, un jucător de care aveam nevoie, cu experiență mare. A mai venit Paraschiv, atacantul de la Voluntari.
- Planul vostru e promovarea directă?
- Da, să fim una din cele două echipe. Petrolul a avut un parcurs foarte bun, echilibrat, dar știți cum e la fotbal și la echipele cu suporteri. Orice pas greșit poate fi fatal.
- Voi nu prea aveți suporteri.
- Avem la meci în jur de 200-300 de spectatori. Îmi doream să fie mult mai multă lume, să sprijine echipa. Pe timpul unui joc sau al unui campionat ai nevoie de sprijinul suporterilor. Sunt momente grele și eu știu că am jucat în Giulești. Știu ce înseamnă aportul publicului. Evident, păstrând proporțiile. Sper ca în play-off să avem aportul publicului sibian.
Dani Coman: „Mă așteptam la mai mult”
- Și asta e o problemă, că nu jucați acasă.
- Jucăm la 50 de kilometri de Sibiu, la Mediaș. Asta e situația! Mă așteptam ca echipa să fie susținută mult mai mult. Chiar dacă avem băieți care vin și fac naveta, inclusiv la antrenamente. La un oraș ca Sibiu, dar și la ce jucători avem, la obiectiv și investiții, mă așteptam la mai mult. Mai multă emulație în jurul echipei.
- Stadionul când se termină?
- În mod normal, în iulie. Se lucrează zi de zi. Nu e deloc ușor să construiești un stadion. E păcat că nu mai avem echipe pentru stadioane și am văzut asta la Mediaș, la Clinceni. În Liga 2, la fel și știu ce se întâmplă la Astra, multe probleme.
- Voi primiți ajutor financiar și de la autoritățile locale?
- Primăria sprijină doar pe agenda sportivă. Avem și Consiliul Județean alături de noi, dar și câțiva oameni de afaceri. Probleme sunt și nu e ușor să fii în Liga 2, nu e ușor să ai un buget și lună de lună să scoți din buzunar. Știți că banii din drepturile TV sunt nesemnificativi.
Încercăm să ne facem treaba și să promovăm din primul an. Asta a fost și o ambiție de-a mea, să demonstrez că pot. Toți mi-au zis: „Dani, nu te duce la Liga 2!”. Am avut discuții din prima ligă, am avut și o discuție cu CFR, unde rămânea doar să semnez.
Dani Coman: „Mi-era rușine de ei să plec la Cluj”
- Ai surprins pe multă lume când ai refuzat campioana.
- Nu m-am dus la CFR pentru că mi-era rușine de oamenii cu care am discutat să merg la Sibiu! Am avut discuții nenumărate cu Ștefan Băcilă, cu Claudiu Rotar și mi-era rușine de ei să plec și să-i las. Ei nu mai investeau dacă eu nu veneam la Sibiu!
Sunt convins că și oamenii care sunt lângă echipă în momentul de față și-au pus speranțe în mine. Inclusiv jucători. Aș fi dezamăgit foarte multă lume dacă mergeam la CFR.
- Ai judecat-o...
- Profesional. Bine, financiar e relativă la mine pentru că n-am alergat niciodată după bani. Mulțumesc lui Dumnezeu, sunt bine din punct de vedere financiar. La Cluj câștigam mai mult decât dublu! Era altceva pentru că era echipa campioană și tot ei vor câștiga și anul ăsta. Se luptă doar cu ei.
- De la Astra, unde erai președinte, de ce ai plecat?
- Pentru că simțeam că nu pot să fac mai mult decât am făcut. Erau problemele financiare pe care le rostogoleam tot timpul. Luam un împrumut dintr-o parte, așteptam banii din drepturile TV să plătim datoriile. Noi n-aveam bani niciodată! Niciodată! Niciodată clubul n-a avut bani, doar în momentul în care am câștigat campionatul.
- Plus problemele patronului Ioan Niculae.
- De ani de zile. L-au făcut să separe lucrurile de fotbal și de ce înseamna Astra.
Dani Coman: „Niculae, omul cu care puteai să vorbești orice”
- Ai idee când trebuie să iasă din închisoare?
- Trebuia să fie eliberat de anul trecut. Eu n-am avut nicio problemă cu el la Astra. Era omul cu care puteai să vorbești orice. Fotbal, afaceri, viața privată, orice. Singura problemă era când trebuia să dea banii. Sau la meciuri. La meciuri mai venea cu prieteni pe lângă el. Pleca la pauză, se supăra, mai suna. „Bă Dani, vezi că ăla nu joacă nimic! Ar trebui schimbat”.
- Dar de multe ori vă vedeam împreună...
- La zece scaune de dumnealui și îi spuneam mereu că vorbim după meci. Am avut și un eveniment la un meci cu Iași, cred. M-a sunat: „Băi Dani, nu vedeți și voi că Llullaku nu joacă nimic? Schimbați-l!”. Și i-am spus: „Nu-l schimbăm, dacă are o ocazie, dă gol”. În minutul 82 a dat gol și-am câștigat.
După meci, la vreo două ore mă sună. „Dani, tu să nu te iei după mine la meciuri dacă te mai sun să-ți spun! Tu fă ce știi tu, că o faci foarte bine. Eu mai sunt cu prieteni pe lângă mine, mai îmi spun una, alta”.
- La Sibiu sunt probleme cu banii?
- Sunt restanțe de o lună, nu mai mult. În fotbalul românesc, o lună nu înseamnă nimic. Chiar vorbeam cu un prieten și îi spuneam că atât timp cât am jucat fotbal n-am avut niciodată banii la zi. La nicio echipă la care am fost! Niciodată n-am fost cu banii la zi. Nici la Rapid, nici la Vaslui, nici la Brașov, nicăieri.
- La Rapid, cel puțin...
- Să știți că domnul Copos întârzia mereu cu banii, dar venea și spunea: „Bă băieți, n-am nici luna asta, nici luna viitoare! Dar peste trei luni vă dau toți banii pe data de 10”. Pe data de 9 ne intrau banii! N-a fost o dată să spună că-i dă pe 10 și să intre pe 11. Niciodată! Dar, în rest, se certa cu noi și pentru 50 de euro.
Dani Coman: „Domnu' Porumboiu, nu sunt ca ăia de îi aveți la fabrică!”
- Copos e un patron care lipsește fotbalului românesc.
- A ținut echipa la un nivel mulți ani de zile și vedeți ce greu e fără el! Rapidul n-ar fi fost ce este în momentul de față fără domnul Copos. Sunt ferm convins că dacă mai rămânea era mult mai sus. Eu am rămas într-o relație bună cu dumnealui, chiar și cu domnul Porumboiu. N-am nicio problemă cu nimeni.
Domnul Copos nu zicea niciodată „nu”. Dacă-ți zicea: „Dani, tu ești cel mai bun portar. Tu trebuie să aperi la echipa națională”. Atunci trebuia să-ți cauți echipă și să pleci. Nu era ca domnul Becali, să te amenințe că te trimite la echipa a doua, că te dă afară, era total opus. Când îți spunea că ești cel mai bun, erai în pericol!
- Țin minte că ai avut un conflict cu Porumboiu la Vaslui.
- Când m-a trimis la echipa a doua. Ne-am certat de la meciuri, nu mai știu. Dar am apreciat că te certai cu el azi și a doua zi nu mai avea nimic. Nu era un om ranchiunos, dar lua foc imediat. Eu îi spuneam mereu: „Domnu' Porumboiu, nu sunt ca ăia de îi aveți la fabrică! Nu pot să fac dacă nu pot. Dacă eu consider că așa e bine, așa fac”. Până la urmă am plecat de acolo, mi-am depus memoriu și am câștigat. S-a desființat echipa apoi și am pierdut toți banii. În fine. Am rămas în relații bune, mai și vorbim la telefon.
- A fost interesant că ai lăsat Rapidul pentru Vaslui.
- Mi-a fost extrem de greu când am ajuns la Vaslui. Să schimb locurile pe care le aveam în București, prietenii pe care-i aveam. După care am simțit bunătatea oamenilor de la Vaslui. Mi-am făcut foarte mulți prieteni cu care țin legătura și acum. Și te-ar fi ajutat și acum. Eu am stat cu Sânmărtean în singurul bloc nou din Vaslui. Ne-am închiriat apartamente acolo.
Dani Coman: „Vintilă, omul care pe mine m-a ajutat foarte mult”
- Tu cariera ai început-o la FC Argeș.
- Când eram eu copil, era Bogdan Vintilă titularul echipei. Indiferent ce-aș fi făcut, era greu de scos din poartă. Eram la lotul național de juniori, de tineret, n-aveam cum să-l scot. Și din punctul de vedere al valorii, și din al experienței era peste mine. Indiferent cum apăram, el era unul dintre cei mai buni portari din țară la momentul respectiv. Deși pe mine m-a ajutat extrem de mult Vintilă.
- În ce sens?
- Stăteam cu el în cameră, eram copil, n-aveam bani... Nu provin dintr-o familie bogată, dar mă lua cu el și mergeam la magazin să facem cumpărături. Și el își cumpăra o ciocolată, un suc, o napolitană, dar lua mereu câte două din fiecare. Un rând pentru el și unul pentru mine. Când plecam din cantonament acasă îmi dădea mereu și niște bani. A fost omul care pe mine m-a ajutat foarte mult. Inclusiv cu sfaturi!
Nea Sile Stan, antrenorul cu portari, la fel. La 14 eram slab cât scaunul, cu niște mâini lungi și zicea tot timpul „O să ajungă portar bun, portar de prima ligă!”.
- Pe Dobrin l-ai prins ca antrenor?
- Da, da, pentru o perioadă scurtă. El a fost un mit, o religie! Am văzut multe secvențe cu dumnealui jucând. Și pe la antrenamente mai juca tenis cu piciorul. Țin minte că rămânea după antrenamente cu Adi Mutu, care își mai alegea un jucător să-i centreze. Nea Gicu îl oprea pe Doru Toma, fostul fotbalist. Știți cum lovea Dobrin mingea?! Și de pe loc, că avea probleme cu picioarele, dar era incredibil! Eu eram cu Hagi, dar tatăl meu îmi zicea mereu de Dobrin. „Dacă-l vedeai cum juca... A fost cel mai mare fotbalist român!”. Dumnezeu l-a făcut cu talentul ăsta!
Dani Coman: „Eu sunt rapidist de când m-am născut!”
- Tu ai vrut să te faci portar din prima?
- Ăsta a fost visul meu de când eram copil. Aveam la Ștefănești, acolo unde am crescut, un hol de cinci metri. Mă punea tata la ușa de la intrare și-mi dădea la poartă din sufragerie. Pe vremuri aveam calciu pe perete și eram mereu julit pe mâini, pe picioare. Mama ne certa că-i luam plapuma și plonjam în ea.
- Apoi ai ajuns la Rocar.
- Când am fost dați afară de la FC Argeș. Eu, Neaga și Nicolae Dică. Ei doi au plecat la Dacia, eu la Rocar și am promovat. Eram în Liga 2 la Rocar. Era perioada de început a domnului Nețoiu. După care m-am întors din nou la FC Argeș, apoi la Rapid.
- Mai ții minte cum?
- Am avut o discuție cu domnul Dinu Gheorghe și cu nea Mitică „Ciorbă”, Dumnezeu să-l ierte! Ne-am întâlnit într-o zi de vineri în București, am stabilit toate detaliile și luni am venit să semnez contractul. Au mai fost oferte și discuții.
Chiar sâmbătă am avut și alte discuții cu echipe din țară, dar pentru mine Rapid a însemnat ceva de când mă știu. Eram singurul din cartier care ținea cu Rapid. Alții țineau cu Steaua, cu Dinamo. Eu n-am fost rapidist din 2005, eu sunt de când m-am născut! De când mă știu eu am ținut cu Rapid.
Am momente când visez cum intram pe stadion în Giulești și cânta tot stadionul imnul. Am visat și faze din meciuri. Momente frumoase, momente extraordinare. Una e să le petreci din tribună ca suporter, alta e de pe teren.
Sunt foarte mulțumit cu ce-am câștigat ținând cont de visul pe care-l aveam eu când eram copil. Am crescut într-o familie de oameni normali, care munceau. Gresie și faianță în casă am pus la 18 ani, la Ștefănești. O familie care făcea sacrificii să ne țină pe mine și pe sora mea la școală. Să mă pot duce eu la antrenamente.
Am 10 operații! Am zis să nu mă încurc cu șase, șapte. Am zis să fac zece. Degetele nu le mai pun... Și-acum râde Șumudică de mine că am degetul ăsta mare să agăț sacoul în el. Unele degete sunt degeaba... Am genunchii operați de două ori, abdomenul, dar și o dublă fractură la șold, fisură pe rinichi. Am avut accidentări grele. Și totuși, am continuat.
Dani Coman: „Edi are nebuniile lui, dar am încredere în el!”
Dani Coman e convins că Iordănescu jr. va duce România la un turneu final, vorbește la superlativ despre Răzvan Lucescu și îl laudă pe Victor Pițurcă, dar trage un semnal de alarmă în privința jucătorilor care ar trebui să apară și să strălucească.
- Dani, ai lucrat cu Răzvan Lucescu la Rapid. Cum era el la început de drum?
- Impunea respect de la felul cum vorbea, modul cum antrena și cum se îmbrăca. Impunea respect din momentul în care îl vedeai. Nu trebuia să zică de două ori un lucru ca să-l faci. Eram jucător cu experiență, dar când spunea că paharul ăsta trebuie pus aici, păi acolo era. Indiferent că eram eu, Maftei, Daniel Niculae, Pancu. Nu conta! Ce spunea el era literă de lege.
- Spune-mi ceva ce te-a surprins la el.
- Am apreciat cel mai mult la el cum ne făcea să credem cu tărie că putem câştiga orice meci, indiferent de adversar, putea să fie şi Real Madrid.
- Serios?
- Nu exista diferență că jucam cu Steaua sau Hamburg! O pregătire psihologică extraordinară. Nu exista să te gândești că ăia sunt mai buni decât noi. Înainte de meci, când ieșeam să vedem terenul, ajungeam în poartă și mă puneam pe centru. Unde să-mi dea? Că fac un pas și-o scot. Să-mi dea centrare pe șapte, opt metri? Ies și-o prind. Azi nu iau gol! Ăsta era avantajul nostru extraordinar.
Dani Coman: „Putea să te bată oricine, numai Steaua nu”
- Cât timp ai fost jucător la Rapid ai avut unele conflicte.
- În general, m-am înțeles bine cu toți colegii. Nu știu dacă le era teamă de mine, dar ne respectam. Eu ce-am avut de spus mereu am spus. Prostii și greșeli am făcut doar când eram copil. Dacă vrei să fii mare fotbalist, dacă vrei să-ți faci o carieră și să ai posibilitatea să-ți cumperi un apartament, o casă, o mașină, trebuie să faci sacrificii. În general, să nu faci excese.
- Ai avut un conflict cu galeria.
- La un meci cu Chiajna. M-am dus să beau apă din sticla de lângă bară și m-au înjurat de familie și de copil. Atunci am luat sticla și-am aruncat-o în ei! Acum nu-mi mai plac scandalurile. Apoi am rămas în relații bune, chiar și cu Gigi Corsicanu'. A avut majoratul fetei și am fost invitat. M-am bucurat că am văzut un majorat cum n-am mai văzut până acum. Cu sute de oameni! L-am și întrebat dacă e majorat sau nuntă.
- În Giulești cine era inamicul numărul 1?
- Steaua! Când știam că jucăm cu Steaua nu mai vedeai la antrenamente râsete sau caterincă. Putea să te bată oricine, numai Steaua nu.
Dani Coman: „Faceți-mi salariul la jumătate!”
- La Astra și te-ai lăsat.
- Puteam să mai joc. Era Silviu Lung junior titular. Un băiat senzațional, extraordinar. Suntem prieteni, vorbim frecvent, deși când am venit la Astra eram după perioada Vaslui. El două săptămâni n-a vorbit cu mine. Până la urmă, l-am luat deoparte. „Băi Silvică, eu am venit aici să-mi închei cariera frumos. N-am venit să apăr în fața ta. Am venit să te ajut pe tine să ajungi portar mare”.
- Credea că-i vânezi locul!
- Până la urmă a înțeles, dar până am început să vorbim a trecut o perioadă. Chiar și acum mai râd de el că nu vorbea cu mine. Dar vreau să vă zic ceva.
- Te rog.
- Cred că am fost singurul jucător din istoria fotbalului românesc care s-a dus la patron, în ultimul an, când nu mai apăram. I-am zis: „Domnu' Niculae, faceți-mi salariul la jumătate!”. „Păi cum să ți-l fac jumătate?”. „Nu mai apăr titular. Nu e normal ca eu să am mai mult decât Silviu Lung, care e titular”.
- Cât câștigai?
- Aveam 10.000 de euro pe lună și m-am dus să-mi facă 5.000. „Bă, n-am cum să-ți fac 5.000. Ți-l fac 7.000”. Și mi-a făcut 7.000. La cererea mea. Am fost singurul din istoria fotbalului care a făcut asta! Și am luat banii.
Dani Coman: „Pițurcă pregătea meciurile foarte bine”
- Nu ai foarte multe meciuri la națională.
- Eu am ajuns conjunctural acolo, trebuie să spun și asta, pentru că nu eram pionul principal. În generația noastră portar era Lobonț, locul 1, 2 și 3, apoi veneam eu, Popa, Stăncioiu și Stanca.
- Dar ai fost în lotul pentru Euro 2008 și te-ai accidentat.
- Cu câteva zile înainte de plecarea la Campionatul European a tras Marica din trei metri un voleu și n-am avut timp să deschid palma. Mi-a mutat degetul la încheietură. A venit Pompiliu Popescu. „Hai, Dani, că nu e nimic...”. Când mi-a tras o dată de el... Mi l-a pus la loc. Asta a fost!
- Cel mai bun meci la națională?
- Toți au zis că meciul din Spania când i-am bătut 1-0. A dat Marica gol. Dar eu cred că cel mai bun meci al meu a fost în Franța, 1-1. Când ne-a dat Thierry Henry gol. Cu Benzema, Ribery. Țin minte și-acum. Era un corner. S-a făcut schimbare și-a intrat Ribery. Rădoi era lângă mine: ”Dani, a intrat furtuna. Trebuie să avem grijă!". Cred că ăsta a fost cel mai bun meu meci, la Paris.
- Tu l-ai prins și pe Pițurcă, așa e!
- La ora jocului știai totul despre adversari. Vedeai meciul lor, fișa fiecărui jucător, știai calități, defecte. Știai și cât poartă la pantof! Foarte bine pregătea meciurile. Era neplăcut pentru noi, jucătorii, să ne țină la ședință, dar ajungeai ca la finalul săptămânii sau la ora meciului să știi totul despre adversar. Ceea ce înseamnă enorm de mult.
Dani Coman: „Edi Iordănescu oferă totul fotbalului”
- Acum mai avem talente?
- Talent avem, dar muncă din ce în ce mai puțină. În plus, uitați-vă la generația lui Hagi câți jucau titulari în străinătate. Marea majoritate! Generația lui Mutu și Chivu? Mai puțin. Generația de acum? Și mai puțin... Ce se va întâmpla peste 5-10 ani? Și ajungem iar la cuvintele lui Hagi, sau ale lui Răzvan Lucescu, când a fost criticat și a zis că din echipa națională de tineret nu vor fi mulți care vor face pasul către prima echipă. Și a avut dreptate!
- Acum și numirea lui Edi e contestată.
- Eram convins. Și dacă-l aduceam pe Klopp, noi spuneam că puteam să punem un antrenor român.
- E un antrenor pasionat?
- Cu care poți să construiești, să ai un proiect. Are și el nebuniile lui, dar acum s-a mai echilibrat, că s-a mai maturizat. Edi Iordănescu îți oferă totul și oferă totul fotbalului. Pentru el nu înseamnă antrenament doar alea două ore de la stadion. El vine cu două ore înainte și pleacă cu trei după. Am încredere în el! Muncește și dă tot ce are mai bun.
