Articol de Andrei Crăiţoiu, Dan Udrea, Remus Răureanu - Publicat sambata, 13 iunie 2020 09:04
Au trecut 5 ani de când s-a redus numărul de echipe în Liga 1. Suspansul a crescut fiindcă niciunul dintre sezoanele cu play-off nu și-a desemnat campioana mai devreme de penultima etapă. S-a diminuat numărul de meciuri cu 10% și fondul de jucători cu peste 25%, iar media golurilor marcate e un pic mai mică.
Hagi, Burleanu, Dumitru Dragomir, mai nou, chiar și Mircea Sandu, care milita pentru reducerea numărului de echipe, sunt cele mai vocale personaje ce solicită revenirea Ligii 1 la 18 echipe. Așa cum a existat până în 2015! Când s-a trecut la sistemul cu 14, plus play-off și play-out. Tocmai pentru că discuția suscită multă polemică, dar și pentru că a trecut o perioadă suficient de mare de când s-a renunțat la vechiul sistem competițional, Gazeta Sporturilor face o dezbatere: Liga 1 cu 18 sau cu 14 echipe?
Cum a arătat fotbalul românesc în ultimii 5 ani, cu o ligă redusă, față de ultimii 5 ani de Liga 1 în varianta extinsă la 18 componente? De la atractivitatea și suspansul campionatului până la modul în care echipele noastre s-au descurcat în cupele europene și de la diferența jocurilor de culise până la media de spectatori atrași pe stadioane, dar mai ales la forța financiară a cluburilor.
ATRACTIVITATE: mai mult suspans
Un singur campionat din ultimele 5 disputate în sistemul cu 18 formații s-a decis în chiar ultima rundă. A fost cel de dinaintea schimbării modului de desfășurare a competiției. În 2014-2015, FCSB a câștigat titlul după o rundă de final uluitoare. Deși avea nevoie de victorie la Iași pentru a nu depinde de rezultatul dintre ASA Tg. Mureș și Oțelul, FCSB a terminat doar 0-0. Totuși, a câștigat campionatul fiindcă ardelenii au pierdut acasă cu Oțelul, care la ora meciului era retrogradată. În schimb, două dintre sezoanele din perioada 2010-2015 n-au avut parte de suspans. FCSB a câștigat titlurile în 2013 și 2014 cu multe etape înainte de finiș.
Însă, sistemul cu play-off, care a dat până acum 4 campioane, a avut de fiecare dată adrenalină până la final. Două dintre sezoane s-au decis chiar în ultimele 90 de minute, în alte două rânduri în penultima etapă. O dată, primele două clasate au terminat chiar la egalitate de puncte, Viitorul și FCSB, iar departajarea s-a făcut la meciurile directe.
NIVELUL COMPETIȚIEI: a scăzut, dar nu semnificativ
Fără play-off
Cu play-off
JOCURI DE CULISE: și cu 18, dar și cu 14!
Pe vremea în care campionatul avea 18 formații, au existat, indiferent de numele campioanei, multe meciuri suspecte în care cea care avea să termine pe primul loc nu întâmpina dificultăți majore să se impună în fața unor echipe care erau lipsite de grijile retrogradării. În plus, chiar FCSB a fost în prim-planul unui imens scandal, când în finalul sezonului 2012-2013, fiind deja matematic campioană, a cedat fără luptă meciul cu Viitorul, grupare care avea nevoie disperată de puncte pentru a nu ajunge în liga secundă.
Aceste obiceiuri n-au fost stârpite de sistemul cu play-off, iar în sezoanele precedente au avut loc anumite meciuri în care unele echipe care nu mai aveau obiectiv au făcut jocuri decisive în lupta pentru titlu. Cel mai bun exemplu a fost în primăvara lui 2017. Craiova a cedat premeditat meciul cu Viitorul, care se afla în luptă directă cu FCSB la titlu. Oltenii au trimis în formula de start mai mulți jucători tineri, care nu evoluaseră mai deloc, tocmai pentru a facilita succesul constănțenilor și, implicit, a bloca drumul FCSB-ului către titlu.
FONDUL DE JUCĂTORI: peste 150 de jucători mai puțin
Diminuarea numărului de echipe de la 18 la 14 a însemnat o scădere de un pic peste 20%. Totuși, numărul jucătorilor de primă ligă, practic baza de selecție a fotbalului românesc, s-a redus cu mai mult. În 2012-2013, în Liga 1 au fost rulați nu mai puțin de 591 de fotbaliști. În sezonul actual, din care mai sunt etape de disputat, au bifat măcar o apariție doar 437. Ceea ce înseamnă un fond mai mic cu peste 25%.
306 meciurise disputau într-un campionat care conținea 18 echipe
270de partide se joacă în actualul sistem: 182 în sezonul regulat, 30 în play-off, 56 în play-out, plus cele două din barajul de promovare-retrogradare
Au dispărut 20% din echipe, dar financiar suntem la 50%!
- Diferență uriașă în privința modului în care cluburile cheltuiau pe achiziții în urmă cu un deceniu și nivelul de azi, care e practic la jumătate
- În schimb, sumele din drepturile TV au rămas la fel, dar fiecare echipă încasează mai mult chiar și cu 30%
- Performanțele și coeficientul în cupele europene s-au prăbușit, media spectatorilor e și ea mult mai mică, iar naționala de seniori e în aceeași mediocritate
FINANCIAR: înainte, bani incomparabil mai mulți
Liga 1 din acești 5 ani e mult sub ceea ce a fost între 2010 și 2015. La vremea respectivă, existau anumiți patroni, în frunte cu Marian Iancu, Adrian Porumboiu și Arpad Paszkany, care cheltuiau sume incredibile pentru nivelul României. Spre exemplu, în lotul Vasluiului existau jucători care în 2011-2012, când echipa a reușit să se și califice în grupele Europa League, au ajuns să aibă venituri de 800.000 de euro pe an. Wesley și Adailton aveau nu mai puțin de 40.000 de euro net lunar, exclusiv din salariu.
De asemenea, Poli Timișoara, Rapid, FCSB, dar mai ales CFR, cu precădere în perioada 2010-2013, erau cluburi care depășeau ușor 12-13 milioane de euro buget. Spre exemplu, Pandurii putea să atingă venituri și de 6-7 milioane de euro pe an, în vreme ce astăzi, o echipă din a doua jumătate a clasamentului, cum ar fi Poli Iași, desfășoară un buget în jur de numai 3-3,5 milioane euro.
ACHIZIȚII: existau multe echipe care plăteau în schimbul jucătorilor
În 2010, aproape jumătate dintre cele 18 echipe aveau forța financiară de a cumpăra fotbaliști pe sume de transfer. În ziua de azi, doar 3 cluburi își permit să achiziționeze pe bani: FCSB, CFR și Craiova.
SALARII: contractele au scăzut la jumătate
În ciuda crizei financiare din 2009-2010, anumite cluburi din Liga 1 au continuat să dețină salarii imense în acea perioadă. CFR îl plătea regește pe Ricardo Cadu, care avea aproape 50.000 de euro lunar. Cel mai bine plătit fotbalist din Liga 1 în ultimii 5 ani a fost Chipciu, cu 30.000 de euro pe lună, însă el a fost vândut în vara lui 2016 la Anderlecht. În prezent, singurii fotbaliști care trec de 200.000 de euro pe an se află la CFR: Chipciu, Omrani. La FCSB, în momentul de față, cel mai mult câștigă sârbul Planici, 15.000 euro lunar.
Cel mai bine plătiţi fotbalişti
DREPTURI TV: aceeași sumă, dar felie mai mare pentru cluburi
LPF a reușit să mențină nivelul banilor încasați din cedarea drepturilor de retransmitere TV a partidelor din Liga 1. Și cu 18 echipe se încasau aproximativ aceiași bani, 27-28 de milioane de euro anual, doar că diminuarea numărului de echipe a însemnat automat o cotă mai mare pentru cele 14 echipe. Chiar dacă suma nu se împarte în mod egal. Spre exemplu, o nou promovată încasa într-un sezon, în perioada 2010-2015, în jur de 900.000-1.000.000 de euro, în vreme ce acum se alege cu cel puțin 1,3 milioane.
SPECTATORI: scădere cu mai mult de un sfert
În perioada 2010-2015, pentru toate meciurile disputate în Liga 1 media a fost de 4.500 de fani. Nivelul nu e unul ridicat, însă ceea ce a urmat a coborât cu mult ștacheta din acest punct de vedere. Din vara lui 2015 și până în prezent, media a scăzut până la 3.300. Ceea ce înseamnă un minus de 36%.
Media de spectatori la Liga 1
CUPELE EUROPENE: n-am mai văzut grupele Ligii....
Nu există neapărat o legătură directă între numărul de echipe din Liga 1 și modul în care reprezentantele României s-au comportat în cupele europene, însă comparația celor două perioade a câte 5 ani balansează puternic în favoarea intervalului de timp în care campionatul conținea un sezon clasic, tur-retur, cu 18 participante. De când s-a trecut la 14 formații, România n-a mai avut nicio echipă care să ajungă în grupele Champions League.
În ultimii 5 ani cu 18 grupări în Liga 1, am fost de 4 ori la masa bogaților. E drept, două dintre apariții au venit datorită coeficientului foarte bun realizat înainte de 2010. Au beneficiat de acest statut CFR, în 2010, și Oțelul, în 2011. În schimb, CFR a eliminat-o pe Basel în play-off-ul din 2012, iar FCSB a trecut de Legia în 2013! Între 2010 și 2015, n-a existat niciun sezon în care să nu avem cel puțin o echipă în grupele unei competiții europene. Mai mult, într-un sezon, 2011-2012, am fost cu 4 echipe în grupe: Oțelul în Ligă, FCSB, Rapid și Vaslui în Europa League. În schimb, în ultimii 5 ani, au existat două sezoane în care s-a ratat complet, de către toate echipele, accesul în faza grupelor: 2015-2016 și 2018-2019!
Ce am făcut în Europa
.... și ne-am prăbușit în topul coeficienților
Tocmai din acest motiv, coeficientul României efectiv s-a pulverizat, iar în acest moment am ajuns foarte, foarte jos. Suntem tocmai pe locul 28, cu un punctaj, realizat pe ultimii 5 ani, de numai 16.700. Deasupra noastră în ierarhie se află țări precum Kazahstan, Cipru, Azerbaidjan, Belarus, Norvegia, Israel, Bulgaria, Suedia, Serbia, Danemarca. Am ajuns atât de rău încât toate cele 4 reprezentante ale noastre vor fi nevoite să intre la vară încă din primul tur preliminar!
În schimb, în 2015, România stătea excelent. Pe baza rezultatelor din cupele europene din 2010 până în 2015, eram pe locul 15, cu un coeficient de 26.300. În spatele nostru se aflau țări precum Austria, Croația, Polonia, Scoția, Serbia, Danemarca. Am avut ani în care campioana mergea direct în grupele UCL, dar și sezoane în care și vicecampioana, nu doar campioana, avea acces în preliminarile Ligii.
ECHIPA NAȚIONALĂ: naționala de seniori, mai slabă! Cea de tineret a explodat!
În perioada vara 2010 - vara 2015, prima reprezentativă a fost implicată în aproape 3 calificări pline. Pe prima a ratat-o complet, cea de acces la Euro 2012, apoi a ajuns la baraj pentru CM 2014, iar mare parte din preliminariile pentru Franța 2016 s-a jucat în 2014 și 2015. În schimb, în sistemul cu 14 echipe, naționala mare a ratat Mondialul 2018, Liga Națiunilor 2018, dar și accesul direct la Euro 2020, unde suntem la baraj.
În schimb, marele câștig e parcursul naționalei mici, care nu doar că a mers la Euro de anul trecut, dar a și ajuns până în semifinale și s-a calificat și la Jocurile Olimpice de la Tokyo. În sprijinul echipei de tineret a stat introducerea, în 2016, a regulii cu un jucător U21 pe teren la meciurile de Liga 1. În plus, chiar și în actuala campanie pentru Euro 2021, naționala mică stă bine în cursa calificării, însă l-a pierdut pe Mirel Rădoi, trecut în locul lui Contra.
Cum arăta componența Ligii 1 în 2010-2011
13din aceste 18 echipe nu se mai regăsesc acum în Liga 1, singurele care au rezistat fiind FCSB, CFR, Dinamo, Gaz Metan și Astra
LPF: „Mai devreme de 2022-2023, nu putem avea 16 sau 18 echipe"
Secretarul general al LPF, Justin Ștefan, a intrat și el în dezbaterea inițiată de Gazeta Sporturilor și și-a expus punctul de vedere cu privire la concluziile care pot fi trase la 5 ani de la diminuarea numărului de echipe în Liga 1.
"Eu cred că e un câștig acest sistem. În primul rând, play-off-ul asigură o competitivitate foarte ridicată. În cei 4 ani de până acum au câștigat campionatul 3 echipe diferite. În plus, prin înjumătățirea punctelor, s-a creat un plus de concurență atât pentru accesul în cupele europene, cât și în lupta pentru evitarea retrogradării", susține Justin Ștefan.
„Degeaba am avea 16 sau 18 echipe dacă nu există și stabilitate financiară la aceste cluburi. Cât timp există cluburi care sunt dependente de susținerea primăriilor, nu pot fi foarte solide, fiindcă dacă mâine primarul care e acum în funcție pierde alegerile, e posibil ca înlocuitorul său să nu-și mai dorească să finanțeze și echipa dispare. Apoi, tot aud discuția că s-a diminuat bazinul de selecție. Păi, această discuție ar sta în picioare dacă măcar toate cluburile din Liga 1 ar avea Academia la nivelul celei de la Ovidiu, a lui Gică Hagi. Sincer, personal și eu îmi doresc un campionat cu 16 sau 18 echipe, dar mai devreme de 2022-2023 nu cred că e viabil așa ceva", a mai adăugat oficialul Ligii.
„Eu am fost pentru 14 echipe, îi criticam pe cei care tot ziceau că trebuie să rămânem cu 18. Totuşi, am puterea să recunosc că am greşit atunci, ei aveau dreptate, în frunte cu Gică Hagi. Toate marile performanţe ale noastre, Mondiale, Europene, calificări, cupele europene, s-au făcut când Liga 1 avea 18. România e o ţară medie a Europei, nu e mică. Poate că ar fi cam multe 18, eu cred că ideal e un campionat cu 16"
- Mircea Sandu, președinte FRF 1990-2014
„Trebuie să se joace ca în Anglia, Germania sau Spania, să luăm exemplul marilor țări cu fotbal dezvoltat, nu pe cel din Belgia. Campionatul are nevoie de 18 echipe, să prindă și orașele mari care sunt văduvite de fotbal de performanță. Ploiești, Timișoara, Constanța să fie ajutate puțin să promoveze. Să se joace tur-retur, frumusețea fotbalului este atunci când ultima clasată bate echipa de pe primul loc"
- Dumitru Dragomir, președinte LPF 1994-2013
VIDEO / Derby la reluarea Ligii 1! Totul despre CFR Cluj - FCSB
