Articol de Justin Gafiuc - Publicat joi, 20 august 2026, 01:09 / Actualizat joi, 20 august 2026 01:17
Emil Săndoi, 61 ani, e titularul dosarului de rețea R225432 (31 file) existent în evidența Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), consultat de Gazetă. Fostul stoper al Universității Craiova a fost recrutat în calitate de colaborator pe 24 octombrie 1985, la vârsta de 20 ani, când a și semnat un Angajament cu serviciul secret comunist. Perioada acoperită în documente: august 1985-august 1989. Săndoi spune că nu-și aduce aminte nimic.
Suntem spre sfârșitul lui octombrie 1985. Craiova Maxima a intrat în perioada schimbului de generații, iar noi jucători au început să-și facă loc în trupa pregătită de Mircea Rădulescu.
Între ei, Emil Săndoi, un puști de 20-21 ani, care a prins roata lotului încă din sezonul 1983-1984. Acum, lipsește la „dubla” cu Dinamo Kiev din turul doi al Cupei Cupelor, 2-2 acasă, 0-3 deplasare. De fapt, reapare în echipă abia prin noiembrie, episodic, în Divizia A, revenit după o absență îndelungată, pricinuită de motive medicale extrafotbalistice.
Dar în intervalul dintre cele două manșe contra lui Blohin și compania se derulează în culise un episod foarte discret. Potrivit dosarului de rețea R225432 (31 file), aflat în evidența Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Emil Săndoi semnează un Angajament de colaborator cu serviciul secret comunist, devenind agentul „Eugen”.
Gazeta a consultat documentele și vă prezintă în continuare povestea neștiută a fostului internațional din Bănie și ex-căpitan al oltenilor.
Cum a devenit Emil Săndoi agentul Securității cu numele conspirativ „Eugen”
Ce a scris în Angajamentul semnat cu serviciile secrete comuniste
Motivele și scopul recrutării, precum și profilul pe care i l-a făcut Securitatea înainte de a-l aborda pentru atragerea la colaborare
Ce atitudine a avut Săndoi: „S-a dovedit a fi sincer”
Ce colegi a trecut pe „Nota de Relații” cu persoane care ar putea interesa Securitatea
Coincidențele neașteptate între „Eugen” și dosarul de colaborator al lui Gică Popescu, alias „Petrescu”
Cum îl caracterizau sursele Securității înainte și după recrutarea din octombrie 1985
Cum se comporta în relația cu securiștii și despre cine a livrat note informative
Angajament semnat după U Craiova – Dinamo Kiev: „Nu voi divulga la nimeni secretul acestei colaborări”
Prin urmare, să începem chiar cu Angajamentul, pe care, potrivit actelor din dosarul R225432, Emil Săndoi și-l asumă sub semnătură pe data de 24 octombrie 1985, a doua zi după ce Universitatea remizase cu Kievul pe vechiul „Central”. Fără Săndoi pe teren.
„Subsemnatul Săndoi Emil (...), student la Facultatea de Mecanică din Craiova, fotbalist la clubul Universitatea (...), cunoscând că apărarea securității statului este o îndatorire a fiecărui cetățean, mă angajez ca într-un mod sincer, secret și organizat să sprijin organele de securitate, aducându-le la cunoștință orice aspect negativ. Nu voi divulga la nimeni secretul acestei colaborări, iar materialele furnizate am să le semnez cu numele Eugen”.
Acesta este textul Angajamentului, dat în fața lt. maj. Guță Constantin, după cum apare o notă în subsolul paginii respective din dosarul fotbalistului.
12 nume trecute pe „Nota de Relații”: colegi de la U Craiova și de la lotul național de tineret
În aceeași zi cu Angajamentul, agentul „Eugen” livra deja Securității o „Notă de relații”, cuprinzând 12 nume de jucători din anturajul său, despre care ar putea da eventuale informații în perioada următoare, în funcție de interesul organelor.
Iată lista (dosar rețea R225432, pag. 5, arhiva CNSAS):
1. Popescu Adrian
2. Popescu Octavian
3. Mănăilă Vasile
4. Popescu Gheorghe
5. Badea Pavel
6. Bîcu Marian
7. Cioroianu Florin
8. Stîngaciu Dumitru (Steaua)
9. Meszaros Alpar (U Cluj Napoca)
10. Țîrlea Mihai (UTA Arad)
11. Bănuță Bogdan (FC Argeș)
12. Barba Ovidiu (FCM Brașov)
„Și alții”, puncta în final proaspătul colaborator „Eugen”. Primii 7 erau nominalizați dintre colegii de la U Craiova, iar cu ceilalți împărțea vestiarul la lotul național de tineret. Ulterior, despre o parte dintre ei va oferi note informative Securității.
Monitorizat prin surse din anturajul lui: „Nu mai are forma bună care a avut-o înainte de boală”
Emil Săndoi intrase pe radarul Securității chiar în vara lui 1985, când ofițerii l-au identificat ca potențială sursă.
Astfel, prin diferiți informatori din apropierea fotbalistului, au început să colecteze date despre profilul lui, să opereze investigații la domiciliu și, într-un final, să-l considere eligibil pentru recrutare în urma portretului conturat pe diferite canale.
Bunăoară, pe 23 august 1985, sursa „Ilie Costel” nota despre Săndoi: „Acum un an s-a îmbolnăvit, fapt ce a făcut să-și iese din forma sa bună ce o căpătase. A făcut pauza necesară după boală și a urmat regimul strict impus de medici. Reluarea antrenamentelor s-a făcut în mod gradat, iar la ora actuală se află într-un stadiu bun de pregătire”.
Continua: „Ca persoană, SĂNDOI EMIL este destul de respectuos, liniștit, nu fumează și nu consumă băuturi alcoolice. Respectă jucătorii mai mari și nu pune nicio problemă antrenorului. Un fapt semnalat este că nu mai are forma bună care a avut-o înainte de boală și nu a mai fost folosit în meciurile echipei mari”.
Îl cunosc pe Săndoi Emil (...) de la echipa de copii. (...) Până la îmbolnăvirea sa a fost un sportiv cu calități deosebite și care putea deveni un component de bază. (...) Este disciplinat, nu crează probleme colegilor, antrenorilor și salariaților clubului. Nu manifestă interes de procurare a unor obiecte sau diverse lucruri din străinătate
sursa „Folea”, 19.09.1985, dosar R225432, pag. 9, CNSAS
Investigat la domiciliu: „Nu este predominat de vicii care să-l compromită în familie și societate”
În plus, investigațiile la domiciliu n-au relevat alte date speciale despre Săndoi. În raportul aferent din 17.09.1985, lt. col. Corneliu Ionescu de la Securitatea Dolj puncta, printre altele:
„este caracterizat de vecini ca fiind liniștit, respectuos, cu comportare corespunzătoare, civilizată. Nu este predominat de vicii care să-l compromită în familie și societate”.
„nu a fost observat că a primit vizita unor cetățeni străini sau persoane autohtone cu comportament necorespunzător”.
„tatăl său este profesor maistru la o școală în Craiova, iar mama învățătoare la Școala de handicapați fizic Craiova. Și aceștia sunt cunoscuți ca persoane serioase”.
Raportul privind cunoașterea personală: cum s-a apropiat Săndoi de Securitate
Cu temele făcute în jurul lui Emil Săndoi, Securitatea trecea apoi la demersurile pentru atragerea la colaborare a tânărului fundaș de la U Craiova.
Pe 9 octombrie 1985, lt. maj. Guță Constantin de la Serv. I al Inspectoratului Dolj punea pe hârtie un „Raport privind cunoașterea personală a numitului Săndoi Emil”. Ofițerul e cel care-l va și recruta, finalmente, pe jucător.
Iar începutul documentului developează felul în care viitorul agent „Eugen” a ajuns, ușor-ușor, pe masa Securității în sensul intențiilor de a fi captat în rețea: „Săndoi Emil a fost contactat cu ocazia unei deplasări pe care a făcut-o în străinătate cu echipa de fotbal Universitatea Craiova, când a fost prelucrat contrainformativ. Ulterior, sus-numitul a fost menținut în contact, purtând discuții cu acesta la majoritatea meciurilor de fotbal susținute de Universitatea în localitate”.
Este sociabil, respectuos și are o atitudine corectă în relațiile cu organele noastre
pasaj din „Raport cunoaștere personală Săndoi Emil”
„Dispune de reale posibilități informative”
Iată și alte calupuri din „Raportul” evocat:
- „are o pregătire corespunzătoare și poate aborda discuții pe diferite teme, fiind un tânăr inteligent”
- „dispune de reale posibilități informative în rândul echipei de fotbal Universitatea și posedă calități în acest sens”
- „este student în anul II la Facultatea de mecanică din Craiova, unde este cunoscut, de asemenea, cu o comportare corectă”
- „din modul său de comportare și manifestare în relațiile cu ofițerul rezultă că prezintă garanția colaborării sincere cu organele de securitate”.
„În scopul apărării și protecției sportivilor echipei de fotbal Universitatea Craiova”
Imediat, pe 10 octombrie 1985, același lt. maj. Guță Constantin întocmește „Raportul cu propunere de recrutare în calitate de colaborator a numitului Săndoi Emil, fotbalist la echipa Universitatea Craiova”. Aprobare: ofițer coordonator lt. col. Predoiaș Nicolae.
Pe 3 pagini, autorul comprimă motivele legate de oportunitatea abordării lui Săndoi. Așadar, să vedem pasajele relevante:
- „din informațiile pe care le deținem, rezultă că asupra echipei de fotbal Universitatea Craiova (...), organizații și persoane interesate din străinătate au acționat în repetate rânduri, încercând să-i exploateze informativ pe sportivi sau să-i determine să-și trădeze patria”.
- „în scopul apărării și protecției sportivilor echipei de fotbal Universitatea Craiova, cât și pentru a preveni comiterea unor fapte negative este necesar a crea o rețea informativă cu posibilități reale în rândul acestora”
- „pentru a realiza scopul propus am punctat, studiat și verificat mai multe persoane, rezultând a fi corespunzător numitul SĂNDOI EMIL (...)”
- „după recrutare, candidatul va fi dirijat în principal în mediul și locurile frecventate de fotbaliști, iar în funcție de relațiile pe care le are i se vor trasa sarcini și pe lângă alte persoane și va fi instruit cu sarcini specifice”.
Sunt câteva dintre explicațiile pentru care fundașul Craiovei urma să fie recrutat. Iar operațiunea „se va face la sediul Inspectoratului, unde va fi chemat sub pretextul continuării discuțiilor anterioare”.
Întrucât Săndoi Emil este cunoscut de mai multe persoane susținători ai echipei de fotbal Universitatea, după recrutare, la plecarea sa din Inspectorat, vom stabili de comun acord o legendă prin care să motiveze – în cazul că va fi întrebat – prezența sa la sediul organelor MI
pasaj din „Raport propunere recrutare Săndoi Emil”
„S-a dovedit a fi sincer și i-am propus colaborarea cu organele de securitate”
Planul va funcționa perfect, Emil Săndoi devenea în mod oficial agentul „Eugen” pe 24 octombrie 1985, iar patru zile mai târziu lt. maj. Guță Constantin raporta superiorilor modul cum a decurs recrutarea fotbalistului de la Universitatea.
„Sus-numitul a avut o comportare corespunzătoare, s-a dovedit a fi sincer și i-am propus colaborarea cu organele de securitate. Fiind de acord, i-am luat un angajament scris, i-am făcut un instructaj cu problemele care ne interesează, conduita pe care s-o adopte în viitor și modul de redactare al materialelor, stabilind numele conspirativ Eugen”, scria ofițerul.
Concluziona: „Având în vedere cele raportate, propun a se aproba înregistrarea în calitate de colaborator a numitului SĂNDOI EMIL”.
De acum, „Eugen” urma să lucreze în mod oficial sub acoperirea Securității, inclusiv cu îndeplinirea unor sarcini punctuale trasate de noii săi „patroni”.
Mapă anexă cu 6 note informative atribuite lui „Eugen”: nicio dovadă de abandon înainte de Revoluție
Dosarul R225432 (31 file) din arhiva CNSAS conține, în total, 6 note informative atribuite lui „Eugen”, cuprinse într-o mapă anexă dedicată activității operative susținute în conspirativitate de Săndoi.
Sunt note despre colegi, întinse în perioada martie 1986 – august 1989.
Atunci, Săndoi încă evolua în Bănie, unde a continuat până în 1995, devenind o perioadă chiar căpitanul echipei, cu care a cucerit titlul (1991) și de două ori Cupa României (1991, 1993). Și-a și încheiat cariera la U Craiova (1998-1999).
A făcut parte și din lotul României care a participat la Mondialul italian din 1990. Sub comanda lui Emeric Ienei, nu a prins însă niciun minut în partidele cu Camerun, URSS, Argentina și Irlanda.
Cum evalua Securitatea rapoartele lui „Eugen”: „Valoare operativă, ne-au ajutat la cunoașterea sportivilor”
Așadar, ce raporta Emil Săndoi la Securitate după ce și-a început misiunea în culise?
În general, note cu conținut pozitiv, aparent benigne, dar pe care ofițerii, în funcție de scopul utilizării lor, le catalogau „cu valoare operativă, exploatate pe linia problemei «Elemente ostile în domeniul educației fizice și sportului», care ne-au ajutat la o mai bună cunoaștere a sportivilor de performanță, precum și la asigurarea protecției lor”.
Este caracterizarea găsită într-o „Notă de analiză asupra activității desfășurate de colaboratorul Eugen”, datată 15 decembrie 1986. Tot atunci, apărea și precizarea că „a dovedit sinceritate și atașament față de organul de securitate”.
De altfel, aceasta va deveni o observație constantă în evaluările Securității față de Emil Săndoi, alias „Eugen”.
Din verificările efectuate asupra celui în cauză nu a rezultat să fi deconspirat legătura cu organul de securitate
pasaj din „Notă de Analiză colaborator Eugen”, 15.12.1986
Martie 1986: notă despre maseurul Craiovei
Să intrăm în continuare în notele informative oferite de „Eugen”!
Prima dintre ele îl are în vizor pe Aurelian Țîcu, maseurul Universității Craiova, despre care Săndoi nota pe 28.03.1986:
- „se achită în mod corespunzător de sarcinile ce-i sunt trasate de medicul echipei. În relațiile cu sportivii este retras și are o comportare corectă”
- „în timpul deplasărilor în străinătate are o atitudine corectă și nu părăsește lotul”.
Iar în subsolul paginii, un pasaj dintr-un comentariu al ofițerului: „Colaboratorul este nou recrutat și cu acest prilej a fost instruit cu sarcini concrete asupra problemelor de interes pentru organul de securitate”.
În vizor, Mănăilă: „Relații mai apropiate cu O. Popescu și Dumitrașcu”
Mai departe: despre Vasile Mănăilă, coleg în linia defensivă din Bănie, pe 23 noiembrie 1986:
- „este un jucător de bază al echipei, care se pregătește cu conștiinciozitate la antrenamente”
- „se află în relații mai apropiate cu O. Popescu și Dumitrașcu”.
- „în timpul deplasărilor pe care le-a efectuat în străinătate nu a părăsit lotul și nu a luat legătura cu persoane neoficiale”
Raport despre Gică Popescu: ”Nu ia legătura cu persoane străine”
Iar un capitol aparte este tema legată de Gică Popescu, în legătură cu care scrie o notă informativă pe 3 octombrie 1986. „Baciul” se afla la al doilea sezon în tricoul Universității, se impusese în prima echipă și degaja deja aerul viitorului lider din teren și din vestiar.
Așadar, „Eugen” despre Gică Popescu:
- „îl cunosc de la venirea sa în echipa noastră. Este un jucător preocupat de realizarea unei înalte performanțe sportive”
- „în relațiile cu ceilalți colegi este sincer și corect”
- „în timpul deplasărilor în străinătate nu părăsește grupul și nici nu ia legătura cu persoane străine”.
„Materialul se exploatează în copie la dosarul «Petrescu»”. Adică Gică Popescu!
Ceea ce nu știa însă „Eugen” apare punctat în observațiile făcute de un ofițer în subsolul notei respective:
- „Gică Popescu (Gheorghe Popescu) este component al echipei U Craiova și al echipei naționale de juniori. Se află în atenție la problemă, indicativ 106/V.V.”.
- „Sursa a furnizat materialul în contextul sarcinilor trasate”
- „Materialul se exploatează în copie la dosarul «Petrescu»”.
Conform unor dezvăluiri făcute în iunie 2009 de GSP și Adevărul, pe numele lui Gheorghe Popescu există, într-adevăr, în arhiva CNSAS un dosar de colaborator al Securității (R225431, 32 pagini), sub numele conspirativ „Petrescu”, așa cum apare și în nota de subsol din dosarul lui Emil Săndoi.
Popescu a contestat însă cu vehemență atunci autenticitatea documentelor, numind conținutul dosarului drept „minciuni ordinare”.
Nota lui „Petrescu” despre „Eugen”, în copie la dosarul lui Săndoi: „Dintre colegii de echipă este prieten cu toți”
Conform acelor documente, Popescu ar fi fost racolat în februarie 1986, iar în 1988 ar fi acceptat ca locuința sa din Craiova să fie folosită pentru întâlnirile conspirative ale ofițerilor de la serviciile secrete.
Sub pseudoniumul „Petrescu” apar în respectivul dosar 5 note informative scrise de mână, plus alte trei întocmite de ofițerul de legătură al colaboratorului.
Între ele - o notă despre Emil Săndoi, care se regăsește în copie chiar în dosarul lui „Eugen”, dezvăluit acum de GSP!
Conținutul ei, publicat prima dată cu ocazia dezvăluirilor din 2009:
„Despre Săndoi Emil vă informez că este jucător de bază al echipei.
Se pregătește intens la toate antrenamentele și dovedește seriozitate.
În viața particulară cunosc despre el că îi place muzica și filmele. Este hotărât să devină inginer.
Dintre colegii de echipă este prieten cu toți.
În turneele efectuate în străinătate nu se desparte de ceilalți colegi”.
Semnează „Petrescu”, plus un indiciu din partea ofițerului: „Prelucrarea notei pe original”. În traducere, utilitatea ei și cum vor fi folosite informațiile în sensul interesului manifestat de Securitate.
Dacă aș fi fost colaborator, aș fi fost șantajabil. Emil Săndoi îmi este prieten. Mi-e rușine să dau ochii cu el, chiar dacă a fost o chestie laudativă la adresa lui Emil. E oribil! Nu știu ce înseamnă colaborator!
Gheorghe Popescu, iunie 2009, conferință de presă
Lt. maj. Constantin Guță: rol principal în recrutările lui „Eugen” și „Petrescu”. La Popescu nu există însă Angajament!
Un numitor comun între dosarele „Eugen” și „Petrescu” este lt. maj. Guță Constantin.
Potrivit informațiilor din arhiva CNSAS, ofițerul e cel care l-a recrutat pe Emil Săndoi, dar și cel care, pe 22 ianuarie 1986, la trei luni după prinderea în plasă a lui „Eugen”, întocmea ”Raportul cu propunerea de recrutare în calitate de colaborator a numitului Popescu Gheorghe”.
Puncta motivarea, similară cu „cazul Săndoi”: „Pentru apărarea şi protecţia componenţilor echipei Universitatea Craiova şi pentru a preveni comiterea unor fapte negative se impune a crea o reţea informativă cu posibilităţi concrete în rîndul acestor sportivi".
Diferența majoră provine însă din existența documentului cu titlu de „Angajament”. În timp ce, la Săndoi, el apare ca atare în arhiva CNSAS, la Gică Popescu nu e niciun „Angajament”, cu toate că un raport al ofițerului de la recrutare susține că „i-am luat un angajament scris” ("Raportul privind modul cum a decurs recrutarea numitului Popescu Gheorghe", 20.02.1986, dosar R225431).
În vederea realizării scopului propus am verificat mai multe persoane, rezultând a fi corespunzător numitul Popescu Gheorghe - zis Gică. Din modul său de manifestare, cât şi prin comportament, Popescu Gheorghe prezintă garanţia unei colaborări sincere cu organele de securitate
pasaj din „Raport propunere recrutare colaborator Popescu Gheorghe”, dosar R225431, arhiva CNSAS
Gică Popescu, furios în 2009: „Cum vă închipuiți că am putut colabora?”
Gică Popescu a contestat vocal faptul că ar fi fost colaborator al Securității, așa cum indică dosarul său de la CNSAS.
În 2009, el a invocat o conspirație menită să-i strice imaginea înaintea alegerilor FRF din 2010, la care intenționa să candideze împotriva lui Mircea Sandu. A renunțat însă la plan în ianuarie 2010, explicând gestul ca un protest la devansarea peste noapte a scrutinului, ceea ce nu i-a mai oferit timp pentru campanie și prezentarea proiectului.
Într-un interviu pentru Gazetă oferit cu acea ocazie, fostul căpitan al Barcelonei sublinia: „Mă lasă cu gura căscată! Cum vă închipuiţi că ar fi putut colabora cu oamenii aceia singurul jucător care a avut curajul să spună "NU" familiei Ceauşescu, la Steaua?! Putea să facă oricine şapte milioane de dosare şi note. Dar eu, cu mâna mea, n-am scris o virgulă despre nimeni. Dacă există, sunt scrise de altcineva! Nu m-am pretat la măgării”.
Adăuga: „Îmi tot spuneau că atunci când plec în străinătate să le spun dacă văd pe cineva în legătură cu străini, să-mi apăr patria şi chestii din astea, care se făceau cu toţi sportivii. La Monaco - Universitatea mi-au atras atenţia să observ dacă va intra cineva în contact cu Mariana Simionescu. Dar nu le-am zis niciodată nimic”.
CNSAS a stabilit însă în iulie 2009 că Gică Popescu NU a fost colaborator al Securității, în sensul legii.
NOTĂ. Pentru ca o persoană să fie declarată colaborator al Securității ÎN SENSUL LEGII trebuie să fie îndeplinite două condiții cumulativ:
să existe un dosar de rețea sau note informative care să arate calitatea ADMINISTRATIVĂ de informator/colaborator/agent
notele respective să conțină informații care să fi atins aspecte legate de încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale celui vizat și să existe consecințe de natură politică în sensul în care Securitatea, pe baza respectivelor informații, să fi întreprins acțiuni împotriva celor care fac obiectul notelor
Săndoi, necăjit că Popescu luase banderola: „Și-a manifestat amărăciunea că nu a fost numit căpitan”
Pe 6 august 1989, un raport informativ semnat de maior Victor Velișcu îi aduce iar în discuție, indirect, pe Săndoi și Gică Popescu, pe o altă temă din culisele vestiarului craiovean: cine să poarte banderola pe braț!
„La întâlnirea avută cu sursa «Traian Ionescu» (...) pe lângă alte aspecte abordate a relatat și despre jucătorul E. Săndoi (...). Cel în cauză și-a manifestat la începutul campionatului amărăciunea că nu a fost numit căpitan de echipă. În urma discuțiilor cu antrenorul și conducerea clubului, Săndoi a renunțat la această pretenție”, scria ofițerul.
Și remarca: „În prezent se află în relații de bună prietenie cu Gh. Popescu, se pregătește cu conștiinciozitate și dorește să devină titular și la națională”.
Dezvăluirea lui Popescu, în 2025: „Antrenorul Sorin Cârțu a apărut plângând în ușa vestiarului la pauză”
Nota sugerează că Emil Săndoi era nemulțumit că banderola de căpitan îi fusese oferită lui Popescu, mai tânăr și sosit de mai puțină vreme la echipă.
Recent, într-un interviu pentru GSP, „Baciul” chiar a relatat că Sorin Cârțu a decis să-l numească în postura de căpitan după un răvășitor U Craiova – Dinamo 3-6 din 9 octombrie 1988, cu circa 10 luni înainte ca Săndoi să ridice problema pe circuit intern, conform notei din dosarul său de colaborator.
Săndoi fusese titular în acea înfrângere cu roș-albii, după care, potrivit lui Popescu, „antrenorul Sorin Cârțu a apărut plângând în ușa vestiarului la pauză, nici n-a intrat înăuntru!, și a spus atât: «Să vă fie rușine unora dintre voi! Din acest moment, Popescu e căpitanul echipei!»”.
Cu Gică Popescu am făcut cel mai bun cuplu de fundași centrali. Am rezonat, pentru că am și jucat împreună de mici. În vremea respectivă, la noi se juca cu libero și fundaș central la marcaj. Dar noi cred că de atunci stabiliserăm amândoi: «Ce e în spatele meu - iei tu, ce e în spatele tău - iau eu». Ne completam foarte bine
Emil Săndoi, 2025, emisunea „Fotbalul vorbit”/Marcel Pușcaș
Ton benign în notele din cantonamente. Observația Securității: „Constantin Oțet va fi luat în verificări complexe”
Înapoi la notele informative atribuite lui „Eugen”. În afară de cele referitoare la Gh. Popescu, Mănăilă și maseurul Aurelian Țîcu, agentul mai oferea detalii Securității și din cantonamente sau deplasări externe.
Același ton benign, dar cu informații interpretate în cheie proprie de serviciile secrete și puse într-un puzzle mai amplu, în funcție de planul urmărit.
- despre deplasare cu naționala tineret Norvegia (19.09.1986): „Pregătirea a avut loc la Bucrești și nu s-au ridicat probleme deosebite. Același lucru pot să-l spun și despre deplasarea în Norvegia”.
- despre pregătiri iarnă U Craiova la Bușteni (03.02.1987): „Nu au existat probleme deosebite, toți jucătorii pregătindu-se cu conștiinciozitate. Starea de spirit în echipă este bună, iar noul antrenor Constantin Oțet a fost primit bine de toți jucătorii”
Aici, o notă de subsol a ofițerului: „Constantin Oțet, antrenorul echipei, va fi luat în verificări complexe, având în vedere deplasările ce le va efectua în străinătate cu echipa”
Și încă una, despre turneu U Craiova în Turcia (26.08.1989), redactată de ofițer, în urma unei întâlniri cu „Eugen”, care primise sarcină să-l scaneze în deplasare pe un membru din staff: „Întreaga delegație a avut un comportament corespunzător (...). Referitor la antrenorul secund F. Cioacă a relatat că a avut o comportare corespunzătoare, fiind preocupat în permanență de realizarea unei condiții fizice bune”.
„Sursa «Eugen» mi-a telefonat acasă și și-a cerut scuze că nu poate veni la întâlnirea planificată”
În martie și iunie 1986, două rapoarte întocmite de cpt. Victor Velișcu scot la iveală, printre rânduri, și felul în care decurgea relația dintre Săndoi și ofițerii săi de legătură. Mai precis, modul în care „Eugen” înțelegea să se raporteze la comunicarea cu Securitatea, în virtutea Angajamentului din octombrie 1985.
Astfel, pe 15 martie 1986, Velișcu scria că „sursa «Eugen» mi-a telefonat acasă și și-a cerut scuze că nu poate veni la întâlnirea planificată în ziua de 15.03.1986, întrucât a fost convocat la lotul național de tineret, urmând să se deplaseze la București. A relatat că nu sunt probleme deosebite în privința componenților echipei U Craiova și «știe ce are de făcut la lot»”.
Iar pe 17 iunie 1986, același Velișcu întocmea un Raport informativ cu câteva detalii despre „Eugen”: „M-a solicitat să ne întâlnim în afara planificării realizate. (...) Mi-a spus că pentru o perioadă de 2 luni nu ne vom putea întâlni deoarece va pleca din localitate pentru un tratament la umăr. A fost instruit asupra modului de comportare în această perioadă”.
Traseul uluitor post-revoluționar al ofițerului din dosarele „Eugen” și „Petrescu”
O paranteză înainte de a merge mai departe pe firul secret al lui Emil Săndoi.
O paranteză legată de traseul spectaculos al carierei lui Victor Velișcu, unul dintre securiștii care apar frecvent în dosarele lui Săndoi și Gh. Popescu. Bunăoară, e cel care recepționează notele informative atribuite lui „Eugen” și „Petrescu”, atunci când cei doi livrează detalii unul despre celălalt, fără ca ei să știe, evident, că, de fapt, sunt împreună în grija aceluiași ofițer!
IMPORTANT: Activ la Craiova în Direcția I-Informații Interne în anii ‘80, Victor Velișcu a ajuns după Revoluție locțiitorul șefului SRI Cluj până la sfârșitul lui 1991, potrivit unei relatări de pe portalul curentul.info (august 2005). Dispare după un conflict cu Virgil Măgureanu, boss-ul SRI - suspectat că se alimenta ilegal din fondurile pentru plata informatorilor. Din 1994 - director adjunct la una dintre firmele lui Sorin Ovidiu Vântu și printre primii acționari la SOV Invest, escrocheria FNI care a devalizat peste 300.000 de oameni. Reactivat 1996 - șef serviciu economic UM 0215 (informații/contrainformații în interiorul MAI). Trecut în rezervă 1997, reactivat 2001 - consilier al șefului SRI, Radu Timofte. Devine general brigadă cu o stea, în rezervă din nou din 2005.
Într-o notă de analiză din 12 februarie 1987, Victor Velișcu puncta că l-a luat în legătură pe „Eugen” din 15 februarie 1986 și afirma că sursa „are reale posibilități de informare în rândul lotului de fotbal Universitatea Craiova, precum și la tineretul RSR”.
Avertiza: „Se impune, totuși, o verificare complexă, atât prin folosirea surselor din componența problemei, cât și a celorlalte compartimente (servicii), concomitent cu interceptarea periodică a telefonului de la domiciliu”.
De altfel, pe lângă ascultarea convorbirilor, Săndoi va trece și prin episoade de filaj, în care Securitatea îi monitoriza legăturile cu studenții străini din Craiova (19.03.1988).
Săndoi Emil este poate cel mai educat sportiv al clubului Universitatea, dovedind o comportare deosebit de civilizată în toate situațiile. (...) Datorită neîmplinirilor pe plan școlar, ca student, era tentat să cedeze unor cereri de transfer la alte cluburi, dar a rămas până la urmă la Craiova
pasaj notă-extras sursa „Coco Dumitrescu”, 07.08.1985 (dosar R225432/pag. 19/arhiva CNSAS)
Emil Săndoi: „N-am avut nicio tangență cu fenomenul ăsta!”
Contactat de GSP pentru a comenta informațiile din dosarul său de colaborator existent în arhiva CNSAS, Emil Săndoi a subliniat că „nu știu despre ce e vorba. E vreo declarație de-a mea acolo? Și dacă ar fi, cine poate garanta că e scris sau semnat de mine? Eu nu-mi aduc aminte despre așa ceva!”.
A completat: „Am văzut că de-a lungul anilor au tot apărut chestii din astea, cu Gică Popescu, cu Cârțu, dintre cei apropiați de mine. Dar ce aș fi putut spune decât că ne antrenam împreună, ne înțelegeam bine și eram prieteni? Mă gândesc acum ce aș fi putut scrie, da? Sincer însă, n-am avut nicio tangență cu fenomenul ăsta. Și nu dau nicio importanță acestui subiect. Habar n-am despre ofițer Guță, despre pseudonim «Eugen»!”.
TRASEUL LUI EMIL SĂNDOI
1971 – 1975: Școala Gen. 24 Craiova
1975-1982: liceul „Frații Buzești” Craiova
1982-1983: liceul Electroaparataj Craiova
1983-1984: UM 01047 Craiova – soldat TR
1984: student TCM Craiova
1985: recrutat de Securitate în luna octombrie, activ cel puțin până în august 1989
CV EMIL SĂNDOI
Data nașterii: 1 martie 1965, Craiova
Post: fundaș central
A jucat la U Craiova (1983-1995, 1998-1999), Angers (1995-1996), FC Argeș (1996-1998)
Palmares jucător: 1 titlu (1991), 2 Cupa României (1991, 1993) – toate cu U Craiova
Meciuri/goluri echipa națională: 30/0
Meciuri/goluri Liga 1: 350/49
A antrenat la FCU Craiova (1998-2000 secund/principal, 2002), Pandurii (2001-2002, 2003-2005), România U21 (2006-2013, 2022-2023), FC Vaslui (2008), România A (2011, interimar), CSU Craiova (2014-2016), Chiajna (2016), FC Argeș (2017-2019), Chindia (2020-2022), Poli Iași (2024-2025)
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
Rusoaica Maria Sharapova, imagini needitate din vacanță! A ales destinația favorită a românilor
