EXCLUSIV Ca-n vremurile Cooperativei: blat pe axa FRF-Dinamo-Poli Iași! Cum a jucat teatru Bălănescu

În spatele deciziei FRF de a mări numărul de echipe în Liga 1 de la 14 la 16 n-a stat doar dorința lui Răzvan Burleanu de a extinde campionatul, pe care a rostit-o public pe parcursul ultimilor doi ani, hotărârea a fost determinată și de evenimentele care s-au petrecut în luna precedentă și care au pus FRF în cea mai proastă poziție de când această instituție e condusă de succesorul lui Mircea Sandu.

De unde s-a plecat

Cazurile fotbaliștilor de la FCSB și Sepsi, care au folosit câte un jucător aflat în stare de suspendare în prima manșă a semifinalelor Cupei României, ar fi trebuit să ducă, în mod normal, la disputarea unei alte finale, cea dintre Dinamo și Poli Iași, caz în care FRF ar fi fost într-o culpă fără precedent. Dinamo și-a dat seama târziu de faptul că Andrei Vlad nu avea drept de joc, deși el fusese pe teren. A făcut o sesizare către secretarul general al FRF, care la rândul său a înștiințat Comisia de Disciplină.

În tot acest timp, Poli Iași nu a făcut niciun fel de memoriu, considerând că dacă Dinamo ar fi avut câștig de cauză, automat ar fi beneficiat și gruparea din Copou de o decizie la fel.

FRF s-ar fi expus unui risc major la TAS

Conform informațiilor pe care GSP le are din interiorul FRF, cei din comisii și-au luat un răgaz de două zile, tocmai pentru a căuta o soluție salvatoare pentru prestigiul FRF și a nu oferi un verdict clar. A declarat viciu de procedură, susținând că secretarul general nu avea atribuții pentru așa ceva, ci șeful departamentului competiții, Felix Grigore, care însă ar fi primit ordine clare să nu sesizeze Comisia de Disciplină.

După verdictul scandalos de la Disciplină, acesta a fost menținut la Apel, după care Dinamo a anunțat că va merge la TAS, unde ar fi existat riscul, din perspectiva FRF, ca speța să se judece pe fond, caz în care ar fi pierdut cu siguranță, iar finala se disputase deja.

Burleanu l-a îngenuncheat pe Bălănescu

Sursele GSP susțin că acesta a fost momentul în care Răzvan Burleanu l-ar fi convins pe Bogdan Bălănescu să nu continue acțiunea și să accepte verdictul. Oficialului dinamovist i s-ar fi dat de înțeles, mai ales că relația pe care o are cu președintele FRF e una extrem de apropiată, că dacă Dinamo se supune și nu continuă cu demersuri împotriva FRF, atunci Casa Fotbalului va forța lucrurile în direcția măririi Ligii 1 la 16 echipe, decizie salvatoare pentru Dinamo.

De ce a jucat teatru Bălănescu

Între promisiunea lui Burleanu și presiunea suporterilor din Ștefan cel Mare, care doreau continuarea acțiunii, mai ales că o eventuală decizie favorabilă ar fi însemnat automat eliminarea la "masa verde" a rivalei tradiționale, FCSB, Bogdan Bălănescu a lăsat senzația, în public, că demarează întocmirea dosarului pentru a merge la TAS, tocmai ca fanii să nu se revolte. De fapt, Bălănescu doar a mimat că Dinamo contestă în continuare speța și deciziile date la instanțele FRF.

Același lucru e valabil și pentru Poli Iași, un alt club amenințat serios cu retrogradarea și care chiar a terminat pe loc de baraj. Aici președinte e un alt aliat al lui Burleanu, Ciprian Paraschiv. Acesta a fost până la începutul lui 2020 în echipa federală a actualului șef de la Casa Fotbalului și unul dintre cei mai înverșunați apărători ai ideilor și programelor susținute de Burleanu.

Cum s-a revanșat FRF față de Dinamo și Iași

Cu Dinamo și Poli Iași supuse, conformându-se sugestiilor făcute dinspre FRF prin intermediul lui Bălănescu și Paraschiv, Răzvan Burleanu și-a ținut și el promisiunea. A intervenit în forță pentru a determina salvarea celor două cluburi de la retrogradare. Primul pas a fost atunci când Comitetul Executiv al FRF a respins propunerea LPF de prelungire a play-out-ului, decizie care a blocat practic disputarea pe teren a tuturor meciurilor. 

După care s-a ajuns la soluția 16 echipe, fără a retrograda nimeni direct, ci doar ultima clasată să meargă la barajul cu Mioveni. Beneficiarele principale? Poli Iași, care era pe loc de baraj, Dinamo și Chindia, care erau pe poziții retrogradabile direct. De fapt, primele două au fost miza principală a șefului de la Casa Fotbalului.

Cum s-a omologat clasamentul play-out-ului de către FRF

1. Viitorul
2. Hermannstadt
3. Sepsi
4. Clinceni
5. Voluntari
6. Poli Iași
7. Dinamo
8. Chindia

Influență: Burleanu, lobby pentru Bălănescu!

Relația dintre șeful FRF și președintele actual al lui Dinamo e una extrem de apropiată. În interiorul Federației, dar și în clubul Dinamo, sunt cunoscute vizitele dese pe care cei doi și le-au făcut în trecut nu doar în birourile de la serviciu, ci și la locuințele lor. Prietenia e atât de mare încât Burleanu a insistat și a reușit să-l împingă pe șeful din Ștefan cel Mare în Comitetul Executiv. 

Și-a atins prin această mișcare două obiective: amicul să fie într-un for decizional, dar și să aibă un vot și din partea Ligii 1, de unde mai vin alte două persoane în CEx, dar aceștia au fost mai degrabă împotriva lui Burleanu de-a lungul anilor, e vorba de Gino Iorgulescu, președintele LPF, și de Valeriu Argăseală, președintele FCSB. De fapt, acesta din urmă a și fost singurul care s-a abținut în momentul în care Burleanu a consultat membrii CEx cu privire la trecerea la 16 echipe.

Dinamo și Iași trebuia să câștige la "masa verde"

Ce s-a întâmplat mai exact în semifinalele Cupei? La meciurile tur, FCSB și Sepsi i-au avut în teren pe Vlad și pe Bouhenna, care acumulaseră două "galbene" până înainte de turul semifinalelor. Conform ROAF, cei doi n-aveau drept de joc, în timp ce regulamentul disciplinar prevedea alte reguli, practic cele două regulamente fiind aproape complet diferite. 

Tocmai pentru că s-a aflat în culpă, la meciul retur, FCSB nu l-a folosit deloc pe Moruțan, care era în aceeași situație cu a lui Vlad de la prima manșă. În mod normal, dacă judecata celor două spețe s-ar fi făcut pe fond, atunci Dinamo și Poli Iași ar fi trebuit să câștige la "masa verde" cu 3-0.

Burleanu și-a asumat vina: "Eroarea e la noi"

Pentru prima dată de când este în funcție la Casa Fotbalului, Răzvan Burleanu și-a asumat în public o eroare comisă de forul pe care îl conduce. "Greșeala este a noastră fiindcă există două regulamente care nu sunt corelate, însă interpretarea pe care am făcut-o e că acei jucători aveau drept de joc fiindcă atunci când două legi diferă, se aplică cea mai favorabilă speță", a declarat Burleanu, contrazis însă de un jurist care a avut cazuri inclusiv în rândul fotbaliștilor și cluburilor: "Nu există ce spune Burleanu deoarece ceea ce îi e mai favorabil jucătorului în cauză îi e, de fapt, nefavorabil echipei adverse. Adică, dacă regula cea mai favorabilă i se aplică lui Vlad, atunci Dinamo are parte de regula cea mai nefavorabilă".

Fulop l-a atacat frontal pe Burleanu

Și finala Cupei României a fost viciată de contradicțiile din regulamentele FRF. Istvan Fulop se afla fix în situația lui Vlad și Bouhenna la ora finalei FCSB - Sepsi, motiv pentru care conducerea grupării din Sf. Gheorghe a adresat o întrebare oficială către FRF, dacă mijlocașul are sau nu drept de joc. 

FRF a refuzat să răspundă, iar Sepsi nu l-a folosit. Istvan Fulop s-a dezlănțuit la adresa șefului de la Casa Fotbalului după ce l-a auzit admițând, la două zile după finală, că eroarea aparține FRF. "M-am dus la Burleanu înaintea meciului și l-am intrebat de ce nu am putut să joc. Nu mi-a răspuns. Apoi, l-am văzut că a recunoscut eroarea, dar asta nu mă încălzește cu nimic. Trebuia să iasă la televizor înaintea meciului și să recunoască greșeala, nu după joc", a declarat Fulop.

6 ani și jumătateau trecut de când Răzvan Burleanu a devenit prima dată președinte al FRF, în martie 2014, iar al doilea mandat l-a câștigat în aprilie 2018

Un nou sistem competițional pentru Liga 1 din 2020-2021

CITEȘTE ȘI:

FCSB plătește, după ce a folosit juniorii cu CFR Cluj! Răzbunarea lui Gigi Becali pe Mihai Rotaru și Craiova nu rămâne fără urmări

UEFA a votat legi incredibile pentru cupele europene! Ce se întâmplă dacă un club nu poate intra într-o țară sau un jucător e pozitiv + de ce România e avantajată