Articol de Vlad Nedelea - Publicat joi, 04 noiembrie 2021 08:20 / Actualizat joi, 04 noiembrie 2021 09:57
Bogdan Apostu, agent de jucători, e de părere că intenția UEFA de a obliga cluburile din România să renunțe la contractele de activitate sportivă și să le înlocuiască cu contracte de muncă, ceea ce ar aduce cheltuieli mai mari cu 40%, ar reprezenta o problemă uriașă pentru cluburi, care abia găsesc fondurile necesare pentru desfășurarea activității.
- Domnule Apostu, se discută intens pe tema trecerii jucătorilor pe contract de muncă. Din perspectiva cluburilor, ce înseamnă asta?
- Pentru fotbalul românesc ar însemna un declin. Atât din punct de vedere financiar, cât și sportiv. Astăzi, fotbalul nu are capacitatea să atragă fondurile necesare ca să plătească taxe de peste 70% cum impune legislația pentru contractele de muncă.
Fotbaliștii au azi CAS-uri, contracte de activitate sportivă, care din punct de vedere legal sunt asimilate cu cele de muncă, dar cum bine știm nu au aceleași beneficii pentru fotbaliști pe termen lung. Impactul pentru cluburi, dacă se va ajunge acolo, va fi un semidezastru, poate chiar un dezastru. Ponderea cea mai mare din bugetul unui club e reprezentată de fondul de salarii.
- Cât înseamnă mai exact?
- Pentru echipele de Liga 1, între 100.000 de euro și 500.000, lunar, în funcție de pretențiile pe care clubul respectiv le are. Implementarea regulii ar însemna o creștere a bugetului cu peste 40%. Lunar! Nimeni nu te așteaptă cu plata taxelor: dacă nu le plătești, imediat ai poprire pe conturi! Pentru orice club mediu - nu le bag în calcul pe cele mari! - ar însemna un efort anual de peste jumătate de milion de euro, poate chiar 600.000.
„Un manager bun se descurcă"
- Riscăm să mai pierdem din cluburi?
- Aici ajungem într-o zonă sensibilă. Ducem o lipsă crasă de manageri care să știe să gestioneze foarte bine activitatea unui club. De aici pleacă tot. Dacă avem un management corect la un club, acel club nu poate să dispară. Se poate readapta. Plătește sume mai mici jucătorilor, spre exemplu. Să aibă un calcul bine făcut astfel încât să poată plăti taxele aferente.
Dar la noi, din păcate, vorbim despre alt tip de management, unde bugetul nu e structurat așa cum trebuie. Mă refer mai ales la echipele de nivel inferior, cluburi care se trezesc că în luna martie nu mai au bani, că li s-a terminat bugetul. Și că nu mai pot plăti jucătorii. Tocmai de asta sunt extrem de multe memorii pe rol la FRF. Probabil că acele cluburi vor dispărea.
- Haideți să discutăm pe un caz concret, mai simplu de înțeles. Să luăm un jucător cu 10.000 de euro salariu net. Ce posibilități sunt?
- Sunt două variante. Dacă ne raportăm strict la taxe, salariul ar trebui să-i scadă cu 4.000 de euro pentru ca acel club să nu piardă bani. Adică să ajungă la 6.000. Asta dacă se presupune că efortul va fi lăsat total în seama jucătorului. Sau se poate ajunge la un punct comun, să i se plătească 8.000 de euro, iar restul să suporte clubul, în ideea în care și jucătorul va înțelege.
Deși pe ei nu-i prea interesează taxele și impozitele. Însă cluburile nu vor mai putea plăti dacă vor trebui să preia toată diferența de impozit. Trebuie ca și jucătorii să arate înțelegere, să se găsească o formulă corectă. Orice jucător preferă să primească 7.500 de euro lunar, dar să-i ia la timp, decât 10.000 de euro pe hârtie, pe care să nu-i vadă în cont.
- Dacă nu vor înțelege, cam de unde se pot scoate banii?
- E posibil ca în viitor să dispară primele, pentru că și ăsta e un raționament de calcul. Primele, la un club mediu, însumează câteva sute de mii de euro cu tot cu taxe. Se pot pune doar prime de obiectiv, spre exemplu. Se poate găsi o cale compensatorie. Asta e, dacă se va implementa acest lucru, trebuie să ne readaptăm.
Eu reprezint jucătorii, e clar. Dar nu am cum să nu înțeleg cluburile. Am fost conducător, știu ce înseamnă. Eforturile financiare sunt foarte mari, nu-i ușor -Bogdan Apostu, agent de jucători
Contracte de muncă + surplus pentru buget
Comisia Europeană a solicitat UEFA să introducă România pe o listă scurtă, formată doar din 4 state, care să intre într-un program de monitorizare pe 3 direcții: statutul FRF, regulamentul privind transferul fotbalistului, dar mai ales structura pe care se face angajarea jucătorilor de către cluburi.
La acest ultim capitol, România e extrem de vulnerabilă fiindcă forul european cere introducerea unui model unitar care să prevadă obligatoriu contract de muncă. Trecerea în masă la contracte de muncă ar însemna un surplus de cheltuieli de peste 50% raportat la cele din prezent.
VIDEO Răzvan Burleanu: „În 2022, 5% din venituri se vor duce spre centrele de copii și juniori”
