Articol de Justin Gafiuc - Publicat miercuri, 04 august 2010 00:00
Un studiu detaliat al UEFA, bazat pe criterii financiare şi competiţionale, plasează gestiunea Sandu - Dragomir la capitolul exemplelor negative
Singurul capitol la care rivalizăm cu Europa e proprietatea asupra stadioanelor, deţinute aproape peste tot de oficialităţi sau entităţi comerciale, nu de cluburi. În rest, dezastru la licenţe, formula de desfăşurare a ligii naţionale, spectatori, venituri şi taxe
UEFA a prezentat recent un studiu financiar extins la nivelul întregului continent, 733 de echipe de primă divizie, în care România apare cu precădere la categoria exemplelor negative. Reperul e sezonul 2008-2009, adică la zi din punctul de vedere al datelor statistice, fiindcă pentru anul 2009-2010 dosarele de-abia acum se centralizează la forul european.
Concret, e vorba despre o analiză întinsă pe 84 de pagini, care conturează starea fotbalului european înaintea implementării, din 2015, a conceptului "Financial Fair Play", proiect menit să oblige cluburile să-şi reducă datoriile şi să nu cheltuiască sume mai mari decît veniturile înregistrate. Sub sancţiunea neînscrierii în cupele europene!
LICENŢE. Repetenţi la finanţe
Există două tipuri de licenţiere: naţională şi UEFA. Ultima vizează cluburile care participă în cupele europene, dar criteriile sînt relativ similare cu cele obligatorii pe plan intern, pentru fiecare club în parte. Sînt însă mai stricte. Şi inflexibile.
Ce sectoare vizează licenţa
- audit financiar
- buget
- centre de tineret: minimum 4 echipe
- calitatea stadioanelor şi a infrastructurii
- transferuri/taxe/angajaţi
- serviciile medicale
- calificarea antrenorului principal
- calificarea managerului general/fizioterapeut/doctor
- serviciu juridic
49 de cluburi din 25 de ţări nu au primit licenţa UEFA pentru cupele europene în perioada 2004-2009, cazul lui ŢSKA Sofia, Beitar Ierusalim, PAOK Salonic sau Shelbourne
În vara anului trecut, România a căzut in-corpore la analiza UEFA pentru cele 6 formaţii care ne reprezentaseră în cupele europene: CFR Cluj, Dinamo, Timişoara, Rapid, Steaua, Urziceni! Un raport disciplinar întocmit de inspectorul turc Kemal Kapulluoglu (foto) a constatat că FRF a ignorat grav cerinţele forului continental pentru implementarea sistemului unitar de licenţiere prin avizarea dosarelor contrar normelor.
Recomandarea a fost pentru o amendă de 200.000 de euro, dar federaţia a scăpat finalmente cu numai 35.000 de euro. Cu amendamentul că, în cazul recidivei, suma se va dubla şi se va lua în calcul excluderea din competiţiile europene a cluburilor în culpă.
La ce capitole au căzut românii? Situaţii financiare anuale incomplete. Informaţii incomplete pentru bilanţ şi contul de profit şi pierderi. Angajamente financiare neachitate din activităţi de transfer, către angajaţi, asigurări sociale şi fiscale. Standarde contabile inaplicabile. Auditor necalificat. Previziuni financiare fără acoperire. În traducere, cam tot spectrul vizînd finanţele!
250.000 de euro primeşte FRF de la UEFA pentru implementarea internă a sistemului de licenţiere impus de forul continental
DIMENSIUNILE LIGII. PROMOVARE/RETROGRADARE. Unici în Europa
În afara ligilor de top cu 20 de echipe, doar patru campionate din Europa mai au în actualul sezon o structură cu 18 formaţii în prima ligă, precum în România. E vorba despre întrecerile din Germania, Turcia şi Olanda. Cifrele arată că, financiar şi comercial, nu putem rivaliza cu nici una dintre aceste competiţii.
Germania
177 de milioane de euro e profitul Bundesligii pe sezonul 2008/2009: cel mai mare de pe continent, potrivit unei analize Delloitte
Turcia
87 de milioane de euro e venitul total realizat de Fenerbahce (2008/2009): locul 30 în topul continental al cluburilor (primul în afara lui "big five" - Germania, Anglia, Italia, Franţa, Spania)
Olanda
422 milioane de euro a înregistrat prima divizie olandeză (Eredevisie) ca venit total în 2008/2009 (imediat în urma lui "big five" - Germania, Anglia, Italia, Franţa, Spania)
"Numărul locuitorilor din ţara respectivă reprezintă un alt element determinant în stabilirea dimensiunilor primei ligi. E un factor care arată de obicei cîte formaţii poate suporta campionatul", explică studiul UEFA. Şi aici, România iese în afara tiparelor de performanţă.
Ţara Echipe în prima ligă Număr locuitori
Franţa 20 65,5 mil.
Italia 20 60 mil.
Anglia 20 52 mil.
Spania 20 46 mil.
Germania 18 82 mil.
Turcia 18 72,5 mil.
România 18 21,5 mil.
Olanda 18 16,7 mil.
Rusia 16 142 mil.
Ucraina 16 46 mil.
Polonia 16 38 mil.
Grecia 16 11,5 mil.
Chiar dacă structura istorică a Ligii I arată că formula actuală, cu 18 formaţii, domină ediţiile postbelice, cifrele comparabile cu alte state nu pun România într-o postură plăcută. Dimensiunea primei divizii, coroborată cu modelul de 4 echipe la retrogradare, e unic acum în Europa! Asta fiindcă nu mai există nici o altă ţară pe continent care să propună acelaşi sistem! Predominantă e formula cu 15/16 formaţii şi cu 2/3 echipe la promovare/retrogradare.
Structura istorică a Ligii I
Număr echipe Ediţii
12 8
13 2
14 10
16 14
18 30
PROPRIETATEA ASUPRA STADIOANELOR. Urmăm tradiţia europeană
E unul dintre puţinele capitole la care Liga I se înscrie în trend. În majoritatea ţărilor de pe continent, echipele din primul eşalon nu sînt proprietare ale stadioanelor pe care evoluează. "În general, oficialităţile permit chiriaşilor să beneficieze în mare proporţie de veniturile comerciale din exploatarea arenelor, de sumele din vînzarea de bilete, de banii proveniţi din publicitatea oferită în interiorul bazelor sportive", susţine studiul.
La noi, doar un club din elită deţine şi arenă proprie: Astra Ploieşti, patron - omul de afaceri Ion Nicolae. E o situaţie similară cu Franţa, Polonia, Ucraina sau Serbia. În Germania sau în Italia, însă, nu există nici un club care să aibă proprietate asupra stadionului.
83% dintre cluburile europene de primă divizie au stadioanele închiriate de la municipalitate, de la alte autorităţi ale statului ori de la entităţi comerciale
SPECTATORI. Departe de elită
Din 53 de state europene, România ocupă locul 20 în topul spectatorilor prezenţi la partidele din prima divizie, cu un total estimat la 1.849.464. Adică undeva aproape de jumătatea ierarhiei. Sîntem sub Belgia, Norvegia, Austria sau Polonia şi depăşim Israel, Cehia, Croaţia sau Bulgaria.
"Numărul de spectatori e dependent de capacitatea stadioanelor, de zilele tradiţionale de meci oferite de club şi de atractivitatea partidelor"
studiu UEFA
6.044 e media de spectatori în Liga I pentru sezonul 2008/2009: 9.000 de spectatori e media europeană
13.956 e cea mai mare medie de spectatori înregistrată de un club din România (2008/2009)
Top 5
Campionat Medie spectatori Total estimat
Germania 42.565 13.024.890
Anglia 35.630 13.539.400
Spania 28.276 10.744.880
Italia 25.045 9.517.100
Franţa 21.049 7.998.620
VENITURI. Cluburi MICRO într-o ligă MARE
În funcţie de veniturile medii generate de ligi, UEFA le împarte în cinci categorii: TOP (peste 50 mil. E), MARI (5-50 mil. E), MEDII (1,25-5 mil. E), MICI (350.000-1,25 mil. E) şi MICRO (sub 350.000 E). Pentru sezonul analizat, 2008/2009, România e plasată în categoria a doua, cu un nivel mai sus decît în campionatul precedent.
Explicaţia apare în studiu: "Cluburile din România au performat în competiţiile UEFA, aşa încît era aşteptată creşterea nivelului financiar". Este vorba despre prima ediţie a cupelor europene în care am avut două formaţii în Champions League (CFR Cluj, Steaua), plus cinci participante în UEFA (Rapid, Dinamo, Urziceni, Timişoara şi Vaslui, ultima venită din Intertoto).
Pe de altă parte, studiul face referire şi la forţa financiară a cluburilor, după aceleaşi criterii ca mai sus. Aici, dintre ligile apreciate drept MARI, România şi Ucraina sînt singurele care au în componenţă echipe MICRO, adică cele cu bugete asumate de sub 350.000 euro.
14 ligi din Europa se mai află în aceeaşi categorie cu România: între ele Olanda, Rusia şi Turcia
Provenienţa veniturilor în categoria ligilor MARI
Domeniu Procent
Drepturi TV 11,3%
Sponsori/publicitate 32,5%
Bilete 27,6%
Comercial/bonusuri 51,6%
11,5 miliarde de euro au fost veniturile pe 2008 ale celor 733 de cluburi de primă ligă din Europa, suma neincluzînd şi tranzacţiile din transferuri
69% din venituri doar la "Top five"!
Campionatele incluse în "Top five" (Anglia, Germania, Italia, Spania, Franţa) totalizează 98 de echipe, care au generat împreună venituri de 7,9 miliarde euro din drepturi TV, sponsori/publicitate, bilete, comercial. Adică circa 69% din totalul la nivel european! Îşi împart circa 3,6 miliarde de euro numai din drepturi TV!
Profit minim la transferuri
Transferurile constituie un sector aparte în analiza UEFA. Iar aici România înregistrează cifre minime la capitolul profitului înregistrat din tranzacţiile de jucători: doar 6% din profiturile totale ale ligii. Adică vindem fie puţin, fie ieftin. Ori ambele! Ne batem cu Scoţia şi Belarus, tot 6%. În schimb, mari exportatoare de jucători, Croaţia (53%), Bulgaria (40%) şi Cehia (29%) deţin supremaţia la acest indicator. La polul opus, "aspiratoarele" de vedete, cu indici sub zero: Anglia/Spania - 10%, Italia -5% şi Germania -2%.
45 de milioane de euro e valoarea contabilă a tuturor jucătorilor din liga I, potrivit studiului UEFA
SALARII ŞI TAXE. Plăţi mai mari decît veniturile!
La cluburile din România, 73% din venituri (fără sumele din transferuri) se duc în salarii: jucători, staff tehnic şi administrativ. E un nivel similar cu cel întîlnit în Slovenia (75%) şi Irlanda (77%). Interesant e însă că, luat în detaliu, există cel puţin cinci cluburi din Liga I care au raportat un nivel al salariilor care depăşeşte veniturile înregistrate! Nu sîntem însă singuri la acest capitol negativ: inclusiv în Spania, Italia şi Franţa se întîlnesc situaţii comparabile.
Cît cheltuie granzii
Campionat Raport salarii/venituri
Germania 52%
Anglia 60%
Spania 63%
Italia 63%
Franţa 71%
8% din totalul datoriilor acumulate de cluburile din România reprezintă impozite neachitate; în Franţa - 34%, în Spania - 23%, în Italia - 12%
Un studiu detaliat al UEFA, bazat pe criterii financiare şi competiţionale, plasează gestiunea Sandu - Dragomir la capitolul exemplelor negative
Singurul capitol la care rivalizăm cu Europa e proprietatea asupra stadioanelor, deţinute aproape peste tot de oficialităţi sau entităţi comerciale, nu de cluburi. În rest, dezastru la licenţe, formula de desfăşurare a ligii naţionale, spectatori, venituri şi taxe
UEFA a prezentat recent un studiu financiar extins la nivelul întregului continent, 733 de echipe de primă divizie, în care România apare cu precădere la categoria exemplelor negative. Reperul e sezonul 2008-2009, adică la zi din punctul de vedere al datelor statistice, fiindcă pentru anul 2009-2010 dosarele de-abia acum se centralizează la forul european.
Concret, e vorba despre o analiză întinsă pe 84 de pagini, care conturează starea fotbalului european înaintea implementării, din 2015, a conceptului "Financial Fair Play", proiect menit să oblige cluburile să-şi reducă datoriile şi să nu cheltuiască sume mai mari decît veniturile înregistrate. Sub sancţiunea neînscrierii în cupele europene!
LICENŢE. Repetenţi la finanţe
Există două tipuri de licenţiere: naţională şi UEFA. Ultima vizează cluburile care participă în cupele europene, dar criteriile sînt relativ similare cu cele obligatorii pe plan intern, pentru fiecare club în parte. Sînt însă mai stricte. Şi inflexibile.
Ce sectoare vizează licenţa
- audit financiar
- buget
- centre de tineret: minimum 4 echipe
- calitatea stadioanelor şi a infrastructurii
- transferuri/taxe/angajaţi
- serviciile medicale
- calificarea antrenorului principal
- calificarea managerului general/fizioterapeut/doctor
- serviciu juridic
49 de cluburi din 25 de ţări nu au primit licenţa UEFA pentru cupele europene în perioada 2004-2009, cazul lui ŢSKA Sofia, Beitar Ierusalim, PAOK Salonic sau Shelbourne
În vara anului trecut, România a căzut in-corpore la analiza UEFA pentru cele 6 formaţii care ne reprezentaseră în cupele europene: CFR Cluj, Dinamo, Timişoara, Rapid, Steaua, Urziceni! Un raport disciplinar întocmit de inspectorul turc Kemal Kapulluoglu (foto) a constatat că FRF a ignorat grav cerinţele forului continental pentru implementarea sistemului unitar de licenţiere prin avizarea dosarelor contrar normelor.
Recomandarea a fost pentru o amendă de 200.000 de euro, dar federaţia a scăpat finalmente cu numai 35.000 de euro. Cu amendamentul că, în cazul recidivei, suma se va dubla şi se va lua în calcul excluderea din competiţiile europene a cluburilor în culpă.
La ce capitole au căzut românii? Situaţii financiare anuale incomplete. Informaţii incomplete pentru bilanţ şi contul de profit şi pierderi. Angajamente financiare neachitate din activităţi de transfer, către angajaţi, asigurări sociale şi fiscale. Standarde contabile inaplicabile. Auditor necalificat. Previziuni financiare fără acoperire. În traducere, cam tot spectrul vizînd finanţele!
250.000 de euro primeşte FRF de la UEFA pentru implementarea internă a sistemului de licenţiere impus de forul continental
DIMENSIUNILE LIGII. PROMOVARE/RETROGRADARE. Unici în Europa
În afara ligilor de top cu 20 de echipe, doar patru campionate din Europa mai au în actualul sezon o structură cu 18 formaţii în prima ligă, precum în România. E vorba despre întrecerile din Germania, Turcia şi Olanda. Cifrele arată că, financiar şi comercial, nu putem rivaliza cu nici una dintre aceste competiţii.
Germania
177 de milioane de euro e profitul Bundesligii pe sezonul 2008/2009: cel mai mare de pe continent, potrivit unei analize Delloitte
Turcia
87 de milioane de euro e venitul total realizat de Fenerbahce (2008/2009): locul 30 în topul continental al cluburilor (primul în afara lui "big five" - Germania, Anglia, Italia, Franţa, Spania)
Olanda
422 milioane de euro a înregistrat prima divizie olandeză (Eredevisie) ca venit total în 2008/2009 (imediat în urma lui "big five" - Germania, Anglia, Italia, Franţa, Spania)
"Numărul locuitorilor din ţara respectivă reprezintă un alt element determinant în stabilirea dimensiunilor primei ligi. E un factor care arată de obicei cîte formaţii poate suporta campionatul", explică studiul UEFA. Şi aici, România iese în afara tiparelor de performanţă.
Ţara Echipe în prima ligă Număr locuitori
Franţa 20 65,5 mil.
Italia 20 60 mil.
Anglia 20 52 mil.
Spania 20 46 mil.
Germania 18 82 mil.
Turcia 18 72,5 mil.
România 18 21,5 mil.
Olanda 18 16,7 mil.
Rusia 16 142 mil.
Ucraina 16 46 mil.
Polonia 16 38 mil.
Grecia 16 11,5 mil.
Chiar dacă structura istorică a Ligii I arată că formula actuală, cu 18 formaţii, domină ediţiile postbelice, cifrele comparabile cu alte state nu pun România într-o postură plăcută. Dimensiunea primei divizii, coroborată cu modelul de 4 echipe la retrogradare, e unic acum în Europa! Asta fiindcă nu mai există nici o altă ţară pe continent care să propună acelaşi sistem! Predominantă e formula cu 15/16 formaţii şi cu 2/3 echipe la promovare/retrogradare.
Structura istorică a Ligii I
Număr echipe Ediţii
12 8
13 2
14 10
16 14
18 30
PROPRIETATEA ASUPRA STADIOANELOR. Urmăm tradiţia europeană
E unul dintre puţinele capitole la care Liga I se înscrie în trend. În majoritatea ţărilor de pe continent, echipele din primul eşalon nu sînt proprietare ale stadioanelor pe care evoluează. "În general, oficialităţile permit chiriaşilor să beneficieze în mare proporţie de veniturile comerciale din exploatarea arenelor, de sumele din vînzarea de bilete, de banii proveniţi din publicitatea oferită în interiorul bazelor sportive", susţine studiul.
La noi, doar un club din elită deţine şi arenă proprie: Astra Ploieşti, patron - omul de afaceri Ion Nicolae. E o situaţie similară cu Franţa, Polonia, Ucraina sau Serbia. În Germania sau în Italia, însă, nu există nici un club care să aibă proprietate asupra stadionului.
83% dintre cluburile europene de primă divizie au stadioanele închiriate de la municipalitate, de la alte autorităţi ale statului ori de la entităţi comerciale
SPECTATORI. Departe de elită
Din 53 de state europene, România ocupă locul 20 în topul spectatorilor prezenţi la partidele din prima divizie, cu un total estimat la 1.849.464. Adică undeva aproape de jumătatea ierarhiei. Sîntem sub Belgia, Norvegia, Austria sau Polonia şi depăşim Israel, Cehia, Croaţia sau Bulgaria.
"Numărul de spectatori e dependent de capacitatea stadioanelor, de zilele tradiţionale de meci oferite de club şi de atractivitatea partidelor"
studiu UEFA
6.044 e media de spectatori în Liga I pentru sezonul 2008/2009: 9.000 de spectatori e media europeană
13.956 e cea mai mare medie de spectatori înregistrată de un club din România (2008/2009)
Top 5
Campionat Medie spectatori Total estimat
Germania 42.565 13.024.890
Anglia 35.630 13.539.400
Spania 28.276 10.744.880
Italia 25.045 9.517.100
Franţa 21.049 7.998.620
VENITURI. Cluburi MICRO într-o ligă MARE
În funcţie de veniturile medii generate de ligi, UEFA le împarte în cinci categorii: TOP (peste 50 mil. E), MARI (5-50 mil. E), MEDII (1,25-5 mil. E), MICI (350.000-1,25 mil. E) şi MICRO (sub 350.000 E). Pentru sezonul analizat, 2008/2009, România e plasată în categoria a doua, cu un nivel mai sus decît în campionatul precedent.
Explicaţia apare în studiu: "Cluburile din România au performat în competiţiile UEFA, aşa încît era aşteptată creşterea nivelului financiar". Este vorba despre prima ediţie a cupelor europene în care am avut două formaţii în Champions League (CFR Cluj, Steaua), plus cinci participante în UEFA (Rapid, Dinamo, Urziceni, Timişoara şi Vaslui, ultima venită din Intertoto).
Pe de altă parte, studiul face referire şi la forţa financiară a cluburilor, după aceleaşi criterii ca mai sus. Aici, dintre ligile apreciate drept MARI, România şi Ucraina sînt singurele care au în componenţă echipe MICRO, adică cele cu bugete asumate de sub 350.000 euro.
14 ligi din Europa se mai află în aceeaşi categorie cu România: între ele Olanda, Rusia şi Turcia
Provenienţa veniturilor în categoria ligilor MARI
Domeniu Procent
Drepturi TV 11,3%
Sponsori/publicitate 32,5%
Bilete 27,6%
Comercial/bonusuri 51,6%
11,5 miliarde de euro au fost veniturile pe 2008 ale celor 733 de cluburi de primă ligă din Europa, suma neincluzînd şi tranzacţiile din transferuri
69% din venituri doar la "Top five"!
Campionatele incluse în "Top five" (Anglia, Germania, Italia, Spania, Franţa) totalizează 98 de echipe, care au generat împreună venituri de 7,9 miliarde euro din drepturi TV, sponsori/publicitate, bilete, comercial. Adică circa 69% din totalul la nivel european! Îşi împart circa 3,6 miliarde de euro numai din drepturi TV!
Profit minim la transferuri
Transferurile constituie un sector aparte în analiza UEFA. Iar aici România înregistrează cifre minime la capitolul profitului înregistrat din tranzacţiile de jucători: doar 6% din profiturile totale ale ligii. Adică vindem fie puţin, fie ieftin. Ori ambele! Ne batem cu Scoţia şi Belarus, tot 6%. În schimb, mari exportatoare de jucători, Croaţia (53%), Bulgaria (40%) şi Cehia (29%) deţin supremaţia la acest indicator. La polul opus, "aspiratoarele" de vedete, cu indici sub zero: Anglia/Spania - 10%, Italia -5% şi Germania -2%.
45 de milioane de euro e valoarea contabilă a tuturor jucătorilor din liga I, potrivit studiului UEFA
SALARII ŞI TAXE. Plăţi mai mari decît veniturile!
La cluburile din România, 73% din venituri (fără sumele din transferuri) se duc în salarii: jucători, staff tehnic şi administrativ. E un nivel similar cu cel întîlnit în Slovenia (75%) şi Irlanda (77%). Interesant e însă că, luat în detaliu, există cel puţin cinci cluburi din Liga I care au raportat un nivel al salariilor care depăşeşte veniturile înregistrate! Nu sîntem însă singuri la acest capitol negativ: inclusiv în Spania, Italia şi Franţa se întîlnesc situaţii comparabile.
Cît cheltuie granzii
Campionat Raport salarii/venituri
Germania 52%
Anglia 60%
Spania 63%
Italia 63%
Franţa 71%
8% din totalul datoriilor acumulate de cluburile din România reprezintă impozite neachitate; în Franţa - 34%, în Spania - 23%, în Italia - 12%
