Articol de Vlad Nedelea - Publicat luni, 23 decembrie 2019 16:14
Un an de pauză a avut Leo Grozavu, 52 de ani, între Petrolul și Sepsi. I-a preluat pe covăsneni într-o situație delicată, ei fiind campioanii egalurilor în acest sezon.
- Un an departe de fotbal, acum ați revenit. Cum a fost perioada asta?
- Mi-am dorit să revin mai devreme, dar nu în orice condiții. Interes a existat, am purtat discuții, dar n-am fost foarte tentat. Îmi doream ca după ultimele experiențe să am liniște, să pot să-mi fac meseria. Să lucrez ceea ce știu eu că pot. Sepsi e acest loc.
- A fost greu?
- Am fost departe de fotbal și nu prea. Urmăresc fenomenul. Chiar dacă n-am fost implicat direct, m-am deplasat prin țară și prin străinătate să văd meciuri. Plus colaborarea cu Look TV, deci am fost în contact permanent.
- Spuneați că nu mai lucrați în orice condiții...
- Nu vreau să intru în amănunte, dar știm cu toții că în România sunt puține cluburi unde ai liniștea necesară. La Petrolul a fost o experiență mai puțin plăcută. Am plecat cu mult entuziasm la lucru, din păcate am rupt mariajul după o perioadă scurtă. Și cred eu că nejustificat. Din păcate, nu m-am putut opune.
„Nu voiam să fiu victimă la Dinamo”
- Până la Sepsi, ați discutat și cu Dinamo...
- Dacă băteam palma, eram la Dinamo. Au fost două runde de discuții, la o lună distanță. N-a fost să fie. La momentul respectiv, chiar dacă eram de ceva timp departe de bancă, îmi doream să merg la un club care să mă vrea cu adevărat. Unde să pot să implementez ce cred eu. Nu am găsit asta.
- A fost un impediment faptul că erați impresariat de Anamaria Prodan?
- Nu mă întrebați pe mine, asta nu e problema mea. Nu cred că ăsta e un impediment. Colaborarea mea cu Anamaria Prodan este strict profesională și doar în anumite condiții. La momentul respectiv, știind că are o relație mai puțin prietenească cu cei din conducerea lui Dinamo, mi-a zis că se retrage fără niciun fel de probleme dacă vede că sunt împiedicat de acest lucru. În România, eu pot să mă reprezint și singur. Deci nu cred că a fost vreo problemă.
- Istoricul vă leagă totuși de Dinamo...
- Orice antrenor visează să antreneze Dinamo. 9 din 10 antrenori, dacă ar fi fost în situația mea, ar fi acceptat. Eu n-am vrut, pentru că am niște principii după care mă ghidez. Nu voiam să fiu trecător pe la Dinamo, îmi doream să fac ceva pentru acest club. Aveam nevoie de siguranța că pot face ceva. Nu să vin azi și peste o lună să plec. Știm toți că în istoria recentă au existat schimbări după chiar două etape! Eu nu voiam să fiu victimă.
- Cum a fost pentru un antrenor să vadă acele imagini cu Eugen Neagoe?
- Când vorbim despre dezastre sau tragedii, astea sunt! Nu un meci pierdut. În niciun caz! În sport, nimeni nu e un învingător forever. Nu e plăcut! Era un antrenor care acumulase multă tensiune, era căzut pe marginea terenului și se strigau tot felul de lucruri. El venise cu inima deschisă, a pus suflet. Și din anumite motive n-a putut face nimic. A acumulat multă tensiune, nervi. Eu și ca jucător al lui Dinamo am avut o situație tulbure acolo. Cu foarte multe convulsii. Știam la ce să mă aștept, rezist la astfel de intemperii.
