Articol de GSP - Publicat luni, 15 octombrie 2012 00:00 / Actualizat duminica, 14 octombrie 2012 22:34
Mijlocaşul era la Jiul Petroşani cînd Van der Vaart evolua pentru Real Madrid. Stelistul se pregăteşte acum de un duel direct cu play-makerul Olandei şi explică de ce el a apărut în fotbal atît de tîrziu.
Pintilii a sărit la cel mai înalt nivel în numai patru luni: de la Pandurii a trecut la Steaua şi a devenit un titular al echipei naţionale. Şi nu e vorba despre un tînăr proaspăt lansat, ci de un mijlocaş de aproape 28 de ani, care şi-a consumat jumătate din cariera de pînă acum în ligile inferioare din România!
- Mihai, de ce un jucător suficient de bun pentru echipa naţională apare la acest nivel abia la 27 de ani?
- Eu nu mi-am pus niciodată întrebarea asta. Poate s-a întîmplat aşa fiindcă n-am prea avut şanse la copii şi juniori. N-am prins loturi de juniori, n-am făcut parte din nici o "naţională" de tineret. Am mai sărit peste etapele de juniorat.
- Ai sărit din cauza ta?
- Se făcea selecţia cum se făcea, adică nu pe corecte, şi atunci, eu mai renunţam, mă duceam în altă parte. N-am renunţat la fotbal nici o clipă, că-mi plăcea prea mult. Jucam zi de zi, dar principiile erau altele: mai apărea tatăl cuiva cu sacoşele şi copilul juca titular. Eu n-aveam acasă o situaţie deosebită, deci n-am putut să prind echipa aşa. Mai ales în provincie, asta era situaţia, nu mă băga nimeni în seamă. Şi nu e vorba doar despre oraşe mici, că eu eram în Iaşi, un oraş destul de mare!
"Parcă-mi vine să alerg fără să mă mai opresc!"
- Acum cîţiva ani, ziceam Seedorf, Davids, Van Nistelrooy şi ne speriam un pic. De data asta, numele olandezilor nu mai sînt atît de înfiorătoare.
- Van Persie, Robben, Sneijder...
- Dar ultimii doi nu joacă.
- OK, se întîmplă să lipsească ei doi acum, dar Olanda tot e favorită marţi, adevărul ăsta e! Sigur, vom face tot ce va depinde de noi, vom lupta, dar nu e corect să ne imaginăm că nu mai au jucători fantastici!
- Cum te concentrezi să joci pe un stadion plin într-un meci cu tensiune maximă?
- Cînd joci acasă cu stadionul plin, atmosfera îţi influenţează jocul. Parcă-mi vine să alerg fără să mă mai opresc vreodată! În mod sigur, atmosfera formidabilă mă face să ajung la 110 la sută ca randament, oricare fotbalist trece de maximum atunci cînd vede că zeci de mii de oameni sînt cu el, veniţi la stadion doar ca să-l încurajeze.
"Turcii au făcut superspectacol"
- Oamenii strînşi la Istanbul nu erau acolo ca să vă încurajeze. Ai simţit teamă în vreun moment?
- Deloc, să ştii! Chiar mi-a plăcut mult atmosfera, mai ales în repriza a doua, turcii din tribune au făcut superspectacol! A fost chiar tare!
- Cum ai reuşit să te acomodezi la Steaua?
- Am avut şi noroc, că-i ştiam de la echipa naţională pe majoritatea noilor colegi de club. Asta m-a ajutat să mă integrez mai uşor, cunoscîndu-i deja pe cei mai mulţi din echipă.
- Pintilii şi Bourceanu formează un cuplu prea defensiv?
- Eu mă înţeleg bine cu Alex, mă simt bine să joc alături de el. E corect să decidă specialiştii dacă e bine să jucăm împreună sau sîntem prea defensivi. Adevărul e că aşa, ca profil, şi eu, şi Bourceanu sîntem defensivi, aşa e.
"Revăd fiecare joc în noaptea de după meci"
- Cum vă refaceţi pentru meciul cu Olanda după efortul din Turcia?
- Dormim mai mult. Am jucat vineri, pînă marţi e timp destul să ne revenim, e timp suficient de refacere.
- Te gîndeşti la felul în care ai jucat într-un meci?
- Eu ştiu ce fac bine şi ce nu. De obicei, revăd fiecare joc în noaptea de după, mă uit şi de multe ori îmi zic singur uitîndu-mă la televizor: "Aici n-a fost bine, trebuie să faci aşa...". Citesc Gazeta şi urmăresc şi notele, şi diverse cifre din analizele pe care le mai daţi voi. Le urmăresc cu atenţie.
- E mai simplu pentru un om de 27 de ani, ca tine, să se integreze la Steaua decît pentru un puşti de 20 de ani ajuns dintr-o dată în Bucureşti?
- Am familie şi sînt liniştit, din acest punct de vedere. Poate dacă la 20 de ani aş fi fost în situaţia asta, cu nevastă şi copil, aş fi fost la fel de liniştit. Dar dacă aş fi fost singur, e greu să-mi închipui ce s-ar fi întîmplat.
- Ce faci cînd nu eşti pe teren?
- Nu-mi place să stau închis în casă. Mă plimb cu fetiţa în parc, merg în diverse locuri, ocazii cu care mai cunosc şi eu Bucureştiul.
- Financiar, ai făcut un salt?
- Mare de tot! La Jiul chiar n-o duceam bine cu banii. Ce-i drept, era şi alt nivel, jucam în Liga a doua.
"Grozav a tras extraordinar"
- Ce speri să realizezi în fotbal?
- Să ajungem la Campionatul Mondial! Sigur că mai e vorba şi despre obiectivele de la club, adică titlul şi calificarea din grupa de Europa League. Toate astea îndeplinite ar reprezenta maximum la care aş putea ajunge. Sincer, mă gîndesc că aş putea să prind şi un transfer în străinătate, poate va exista o situaţie în care şi clubul să fie mulţumit cu plecarea mea.
- Ai vreun campionat preferat?
- Germania îmi place cel mai mult. Stadioanele sînt, toate, pline mereu şi fotbalul se bazează mult pe calităţile fizice ale jucătorilor.
- Cum a mers acţiunea golului de la Istanbul?
- A fost o fază simplă, pasă pe Marica, el a deviat şi eu am dat-o mai departe la Grozav şi el a tras extraordinar. E adevărat, şi cu ajutorul lui Volkan, care a ieşit prost.
"Visam să ajung şi eu la Pandurii!"
- Cum îi priveai pe colegii tăi de la echipa naţională cînd tu jucai în Liga a doua?
- Uite, îţi dau un exemplu: eram la Jiul Petroşani şi mă duceam la Tîrgu-Jiu să văd meciurile Pandurilor din Liga 1. Mergeam la meciuri cu Timişoara, cu Steaua. Mă gîndeam "Doamne, cum ar fi dacă aş ajunge şi eu să joc cu ei?". Uite că am muncit şi Dumnezeu m-a ajutat! Am ajuns chiar la Pandurii, la care mă uitam cu jind, acum sînt la Steaua, la echipa naţională. Sînt fericit că am izbutit, pînă la urmă!
- E interesant, fiindcă momentele cu tine spectator nu sînt vechi, sînt chiar recente!
- Da, e vorba despre trei-patru ani.
- Te-a ajutat Grigoraş?
- Da, el m-a pus acolo unde trebuie.
- Adică mijlocaş central, nu fundaş, cum jucai înainte?
- Da. Bine, şi în sistemul pe care-l juca el a fost chiar perfect pentru mine postul de închizător!
- Grigoraş are imaginea unui antrenor care apreciază mai ales jucătorii tehnici şi spectaculoşi.
- Eee, mai sînt şi d-ăştia ca mine, care cară pianul, n-au cum să cînte toţi! Într-o echipă îţi mai trebuie şi cărăuşi!
"Poate a fost mai bine că Hagi nu m-a oprit la Steaua"
- Ai mai vorbit cu Hagi după momentul din 2007, cînd el te-a avut la Steaua, dar nu te-a păstrat?
- N-am avut nici o discuţie cu Hagi. Dar nu-i port ranchiună lui Gică, poate a fost mai bine că nu m-a oprit atunci la Steaua. Aşa, am plecat din Ghencea, dar mi-am cunoscut soţia, deci probabil n-aş mai fi avut familia pe care o am acum dacă Hagi m-ar fi ţinut la Steaua! Şi poate, singur fiind în Bucureşti, mi-aş fi pierdut capul, cum îmi dădeai şi tu exemplu mai devreme. Plus că era posibil să fiu trimis împrumut pe la Buzău, ca Bicfalvi sau ca Ochiroşii. Mă simt fericit şi hotărîrea lui Hagi a contribuit şi ea la starea mea de acum.
- E mai greu nivelul la care joci acum?
- E diferenţă mare. Fii atent: cînd eram la Pandurii, jucam vineri şi apoi aveam următorul meci luni, peste nouă zile! Pînă la joc aveam vreo trei zile libere. Acum joc vineri, apoi marţi, iar duminică şi tot aşa, mereu la trei, maximum patru zile. Şi sînt mai tot timpul în cantonament.
"M-a uimit fotbalul din cupele europene!"
- Dar adversarii ţi se par evident mai buni?
- E deosebire mare de tot în cupele europene, parcă e alt fotbal! Am simţit mai ales cu Copenhaga, care stătea atît de bine pe teren, că rămăsesem blocat! "Ce facem cu ăştia? Cum să-i luăm? Cum să-i desfacem?". Danezii erau atît de disciplinaţi şi de bine aşezaţi că părea terenul mai mic, n-aveam spaţii deloc!
- Ai vorbit cu Gigi Becali? Te alintă "Xavi".
- Am fost la palat şi am semnat. De atunci, n-am vorbit niciodată cu Gigi Becali. Declaraţiile lui sînt...d-ale patronului. Ne laudă, ne critică după cum crede el, eu n-am nici o problemă. Nu joc mereu bine, deci mă aştept să mă critice, sînt pregătit.
- Tu, Bourceanu, genul acesta de închizători, vă gîndiţi înaintea unui meci "să-mi iau tare adversarul ca să-l sperii din start"?
- Şi ce să fac? Să iau "galben" şi pe urmă să-mi fie teamă de eliminare tot meciul? Am păţit aşa la Ploieşti, cînd am jucat cu Petrolul, am luat un cartonaş la început şi am jucat în continuare cu grija să nu-l iau pe al doilea. Eu cu Bourceanu aşa sîntem, mai agresivi, dar nu ne punem în minte să speriem adversarii. Doar că aşa jucăm noi.
- În mod normal, în zona ta de teren îl vei înfrunta pe Van der Vaart. Cum ţi se pare?
- E fotbalist, ce să mai zici de Van der Vaart? Sînt fantastici, vezi? Şi tu ziceai că nu prea mai au nume mari!
"Ar fi bun şi un egal. Marţi vom juca la cel mai bun nivel de care sîntem capabili şi o să vedem ce iese. Dar un punct cred c-ar fi bun!" ( Mihai Pintilii, mijlocaş Steaua)
"Un singur sfat am pentru Piţurcă: să nu-l mai bage pe Pintilii titular, că el nu poate să joace la fel de bine în două meciuri într-un interval de timp scurt" (Gigi Becali, patron Steaua)
10 meciuri şi un gol a înregistrat Pintilii în această ediţie din Liga 1. A ratat un singur meci: Gaz Metan-Steaua (1-1)
6 selecţii a strîns Pintilii la echipa naţională, pentru care încă n-a marcat. Doar două meciuri oficiale a avut: 2-0 în Estonia şi 1-0 în Turcia
