Articol de Roxana Fleşeru - Publicat miercuri, 22 decembrie 2010 00:00
Canoiştii care au cucerit patru medalii în 2010, dintre care trei de aur şi una de bronz, sînt mulţumiţi de ce au realizat.
Cîteva secunde în cursă adunate cu alte cîteva secunde de podium reprezintă momentele pentru care muncesc pînă la epuizare la antrenamente. Victor Mihalachi şi Alexandru Dumitrescu au avut un 2010 dulce, plin de realizări. Au început la Campionatele Europene, unde au adunat un aur şi un bronz, şi au venit Campionatele Mondiale, de unde s-au întors poleiţi cu aur.
- Alex, Victor, a fost cel mai bun an al carierei voastre?
Alexandru Dumitrescu: Categoric a fost cel mai bun.
Victor Mihalachi: De pînă acum da, sperăm să nu fie ultimul cu asemenea succese. Dacă ar mai fi fost un aur la Campionatele Europene, ar fi fost anul perfect.
- Au fost momente şi mai puţin plăcute?
Dumitrescu: Au fost şi clipe mai grele. Bineînţeles, noi ne dorim să cîştigăm fiecare cursă la care mergem. Ne-am fi dorit să luăm locul întîi şi la Duisburg, la 200 de metri dublu, dar acolo am ieşit abia pe patru.
Preferinţe
- Vă consideraţi cei mai buni sportivi din 2010?
Dumitrescu: Eu mă consider cel mai bun. România a obţinut cinci medalii mondiale, noi am adus două dintre ele. E normal să mă simt cel mai bun. Dacă erau alţii care au făcut mai mult, jos pălăria, nu m-aş fi supărat.
- Care e locul preferat în care aţi concurat?
Mihalachi: Nu sînt foarte umblat prin lume, dar mi-a plăcut în Cehia, la Duisburg, în Germania, şi la Szeged, în Ungaria, dar şi în Polonia e frumos. În Spania nu mi-a plăcut deloc. E păcat că noi n-avem o pistă de concurs decentă, s-ar putea amenaja ceva frumos la Piteşti.
Dumitrescu: La Duisburg, în Germania şi la Szeged, dar am auzit că şi la Zagreb ar fi o pistă foarte frumoasă
- Cum arată cursa perfectă?
Dumitrescu: Cursa perfectă ţi-o fac şi adversarii. Sînt multe variabile pe lîngă adversari, vîntul, valurile.
Mihalachi: Adversarii contează mult, dacă e bătaie mare e mai frumos, dacă cineva recuperează, există tot felul de variante de curse perfecte.
"E nevoie de inteligenţă"
- Care e amintirea cea mai plăcută din acest an de la concursuri?
Dumitrescu: Cursa de 500 de la Mondiale, a fost una spectaculoasă şi frumoasă.
Mihalachi: Cea de 500 de metri de la Mondiale, dar şi cea de la 1.000 de metri.
- De ce e mai multă nevoie în acest sport: de forţă sau de inteligenţă?
Mihalachi: Inteligenţă. Fizic, se antrenează toţi.
Dumitrescu: Ai nevoie de un psihic foarte puternic, trebuie să ştii cînd să profiţi de scăpările adversarilor.
Mai muncitori şi mai conştienţi
- S-a schimbat ceva în viaţa voastră de atunci?
Dumitrescu: Nu s-a schimbat. Trebuie să fim în continuare conştienţi şi muncitori. La anul nu trebuie să dezamăgim, mai ales că e an preolimpic. Trebuie să ne calificăm direct la JO, adică să ocupăm primul dintre cele şapte locuri la CM 2011 de la Szeged. Nu vrem să ajungem să depindem de Campionatele Europene din 2012.
Mihalachi: Nu cred. De fapt, poate primim mai multă atenţie.
- Cum aţi caracteriza sportul pe care-l practicaţi?
Mihalachi: Foarte greu.
Dumitrescu: Trebuie să fii nebun să te apuci de sportul acesta. Dar dacă o faci cu drag şi eşti ambiţios, e foarte frumos.
- Deja aţi intrat din nou în cantonament pentru anul viitor?
Dumitrescu: Da, de la 1 noiembrie.
Mihalachi: Zici că nici nu am avut pauză. Am intrat în muncă din prima.
- Mergeţi şi la munte în catonament?
Mihalachi: Nu plecăm la munte. Dacă vom avea susţinere materială, vom pleca probabil în Turcia.
- Ce cadou aţi vrea să primiţi de Crăciun?
Dumitrescu: Cel mai frumos cadou este să fiu sănătos. Dacă eşti sănătos reuşeşti să munceşti.
IATĂ CUM S-A VOTAT:
