Citeşte doar în ediţia tipărită a Gazetei de azi » Două poveşti în oglindă: Destinul sfîşietor al lui Eugen Grigore şi întîmplările haioase ale lui Ionuţ Luţu

Gazeta Sporturilor vă propune două poveşti în contrast, pe care le puteţi citi doar în ediţia tipărită a Gazetei Sporturilor de azi.

Povestea tristă: "Omul care plîngea mereu"

Pe 28 septembrie, la Steaua-Rapid (1-0), în galeria gazdelor a apărut banner-ul “Respect Eugen Grigore”. Gazeta a prezentat povestea cutremurătoare a personajului la care se refereau fanii stelişti şi completează azi istoria unui destin sfîşietor cu mărturii în premieră ale celor care l-au cunoscut.

Trei foşti studenţi ieşeni care l-au cunoscut în perioade diferite pe Grigore, la începutul anilor 2000, povestesc aproape acelaşi lucru despre înfăţişarea personajului. Doar unul dintre ei, Lucian Baltag, îşi declină identitatea. Motivul pentru care ceilalţi doi rămîn anonimi, veţi vedea, e unul din mesajele răscolitoare ale acestei reconstituiri.

Studenţii îl rugau să povestească, ”de o mie de ori“, ce păţise. ”Niciodată nu povestea tot“ sînt cuvintele care se regăsesc în declaraţiile tuturor martorilor de atunci. ”Spunea: «am venit acasă». Atît, apoi plîngea în hohote şi sărea la «dumnezeii ei de miliţie» care nu l-a ajutat să facă dreptate, apoi spunea simplu: «am băut rachiu şi i-am omorît», înjura şi plîngea“.

Un material cutremurător despre "omul care plîngea mereu", o dramă umană dezgropată de mesajul din galeria Stelei, care a vrut să provoace rapidiştii, în ediţia tipărită a Gazetei Sporturilor de azi.

Povestea fericită: "Să rîdem cu Luţu!"

Tot în ziarul de miercuri, Gazeta continuă să dezvăluie poveşti amuzante din fotbalul românesc. Episodul de azi îl are ca protagonist pe Ionuţ Luţu. "În Coreea erau oamenii cei mai serioşi. Pe 25 era zi de salariu, dacă pica duminică, atunci primeam banii de sîmbătă. Aveam supercontract, plus 3.000 la fiecare meci jucat, indiferent dacă pierdeam sau cîştigam! Aveam pe 5 ani şi jumătate şi am plecat după un an. De ce? De nebun, nu puteam să stau departe de ţară", spune fostul fotbalist, care rememorează cîteva dintre cele mai haioase întîmplări pe care le-a trăit în 6 ţări şi pe două continente diferite.

“În Coreea era o nebunie, trebuia să facem testul Cooper săptămînal, aşa ceva n-am văzut în viaţa mea. Cum să alergi 3.200 de metri în 12 minute în fiecare săptămînă? Îmi zicea Olăroiu «Hai, mă, fă-l şi tu o dată că ne facem de rîs la ăştia!». Şi îi ziceam «Mă, tu eşti nebun, vreau să-l fac, dar nu pot!?»", poveteşte Luţu. Restul întîmplărilor haioase, doar în ediţia tipărită a Gazetei de azi, nu şi pe site!