Articol de Luminiţa Paul - Publicat miercuri, 18 noiembrie 2015 00:00
Inventatorul World Wide Web, prezent săptămîna trecută la Bucureşti, este cel care a pus lumii în mînă un instrument fascinant. Pe care oamenii nu ştiu însă întotdeauna cum să-l folosească.
O secvenţă de cîteva secunde cu Albert Einstein salutînd un grup de copii. El are în mînă un trabuc, filmul e vechi, de o calitate greu de digerat în era HD-ului, la început nici nu-ţi dai seama despre ce e vorba.
Strîngînd mîinile micuţe, Einstein mută cu frenezie trabucul dintr-o mînă în alta, pînă cînd ajunge să-l prindă între dinţi, pufăind zîmbitor. Geniul se manifestă uneori aşa, prin ceea ce azi numim hiperactivitate, iar altădată, pur şi simplu, neastîmpăr.
Pe scena de la Stejarii Country Club, tipul în costum negru şi cămaşă bleu, descheiată la gît, pare o statuie mobilă croită din energie, muşchi, zîmbet, ochi albaştri sfredelitori şi un strop de anxietate. Sir Tim Berners-Lee are 60 de ani, în 2014 s-a căsătorit pentru a doua oară şi aduce puţin cu Kevin Spacey.
În copilărie, era interesat de trenuri, chiar avea o machetă în dormitorul de acasă. A început prin a face gadget-uri electronice pentru trenuri, iar următorul pas a fost un computer pus cap la cap de el dintr-un televizor vechi.
Are un microfon care ar trebui să stea în dreptul gurii, pentru a capta discursul care curge într-o alternanţă de vijelios şi domol, dar gesticulează atît de aprig încît sunetele se aud uneori departe, alteori la cinci milimetri de propria-ţi ureche. Pînă la urmă, smulge firul, încurcîndu-l sub guler cu o candoare de copil nerăbdător.
Primeşte unul fix, pe care îl schimbă dintr-o mînă în cealaltă, vorbind şi făcînd paşi mici cînd la stînga, cînd la dreapta. E o bătălie continuă între vizual şi auditiv. Vrei să-l asculţi, dar atenţia fuge spre gestica şi mimica sa expresivă.
Acum mulţi ani, în 1993, în redacţia ziarului Azi, exista un computer care se putea lega, printr-o legătură telefonică mai mult decît costisitoare, la un server din SUA. Era momentul favorit al zilei: suna, se conecta, apoi pe ecran începeau să defileze titluri şi începuturi de texte din diverse ziare americane.
Curgeau rapid, trebuia să notezi cu iuţeală nişte coduri, pe care le lăsai apoi cuiva care printa respectivele articole. Dacă ratai ceva, nu puteai reveni. Era cursa unică a fiecărei zile.
Sir Tim Berners-Lee a schimbat lumea. Sună abrupt şi pretenţios, dar e real. El a inventat www-ul, the World Wide Web. După ce a abosolvit la Oxford, el a devenit inginer de software la CERN, Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare de lîngă Geneva, în Elveţia.
Acolo a observat că oameni de ştiinţă din toată lumea dificultăţi în a face schimb de informaţii. "Erau lucruri diverse pe diferite computere. Uneori, trebuia să înveţi programe distincte pentru fiecare. De aceea, era mai uşor să-I întrebi direct pe oameni cînd luau o pauză de cafea".
Aşa s-a născut ideea. Soluţia pentru a rezolva această problemă a diversităţii care îngreuna şi chiar obtura comunicarea. Exista deja Internetul, lumea începea să se conecteze, iar Sir Tim Berners-Lee a realizat că se poate împărtăşi informaţia printr-o tehnologie numită hipertext.
În martie 1989, a scris un memo în care îşi explica viziunea a ceea ce avea să devină web-ul. L-a înaintat şefului său de atunci, Mike Sendall, care nu şi-a dat acordul pentru transformarea ideii într-un proiect CERN, dar i-a permis lui Berners-Lee să lucreze la el în timpul liber.
10 ani mai tîrziu, cînd Sendall s-a stins din viaţă, soţia sa a găsit într-un dosar memo-ul. În partea de sus, cu creionul, Sendall notase: "Vague, but exciting".
În anii 95-96, în redacţie erau doar cîteva computere cu conexiune de Internet. Mergeai din pagină în pagină şi nu ştiai peste ce vei da. Dacă era interesant, printai şi stocai în biblioraft. Sau notai adresa în carneţel, cu speranţa că data viitoare cînd o vei accesa, pagina încă va exista. Abia se construiau arhive, informaţia încă era firavă şi disparată, iar memoria umană, cărţile şi notiţele continuau să fie filonul păstrător de poveşti, întîmplări, date şi cifre.
Visul lui Sir Tim a fost să ofere omenirii un cod universal de a împărtăşi lucruri folositoare. Impactul asupra tuturor zonelor şi domeniilor a fost uriaş, imposibil aproape de cuantificat în timp şi spaţiu.
Din întrebările care i s-au adresat joia trecută însă, o temă a revenit de cîteva ori: cum protejăm datele pe care nu vrem să le share-uim? Cum controlăm, cum filtrăm informaţia corectă, obiectivă, relevantă, în condiţiile în care absolut oricine poate posta absolut orice, iar acestea ajung peste tot în interval de cîteva secunde? O povară pe care ziarele tradiţionale nu o aveau.
Dar Sir Tim nu are răspunsul salvator. Geniul său, febril, neastîmpărat, s-a manifestat într-o formă concretă şi inovatoare. El a dăruit omenirii un minunat instrument care permite comunicarea şi comuniunea fără limite, în cel mai scurt timp posibil, uneori fiind vorba de informaţii vitale. Ceea ce au făcut oamenii cu acest dar e altă poveste.
Poate tocmai de aceea răspunsul la ultima întrebare e, în felul său, simbolic. "Privind înapoi, e ceva ce aţi fi putut face diferit?". "Ei bine, gîndindu-mă acum, cred că în protocolul http:// cele două backslash-uri nu erau necesare. Da… Dar aşa a părut corect la vremea respectivă". Răspunsul unei minţi ştiinţifice. Nuanţele, emoţiile, erorile le fac oamenii.
Ce este World Wide Web
Totalitatea documentelor și informaților de tip hipertext legate între ele, care pot fi accesate prin rețeaua mondială de Internet-ului. În timp, a fost numit simplu, Web. WWW este punctul central al dezvoltării în Era Informaţiei.
Cine este Sir Tim Berners-Lee
Născut la Londra, pe 8 iunie 1955, este unul dintre cei patru copii ai lui Mary Lee Woods and Conway Berners-Lee. A studiat la Queen's College, Oxford, absolvind cu o diplomă în fizică. În 1989, la CERN, a avansat propunerea legată de WWW.
Cine l-a adus în România
Savantul britanic a susţinut în premieră o prezentare în România, la 25 de ani de la lansarea WWW, în cadrul McCann/Thiess Conferences. Evenimentul, denumit A WWVVisionary Lesson, a cuprins expunerea lui Sir Berners-Lee, la Stejarii Country Club.
