Domnul Gherghe

Aşa i s-a spus toată viaţa părintelui arbitrajului, decedat sîmbătă, la 88 de ani. Nimeni n-a încercat vreodată să i se adreseze cu familiarul "nea"

Anul acesta se împlineşte o jumătate de veac de cînd George N. Gherghe se află în conducerea arbitrajului românesc. În '58 a fost prima dată membru în Colegiul Central. Arbitru divizionar a devenit în 1946, iar arbitrajul propriu-zis l-a început în 1942. Ca o simplă comparaţie, mai era un an pînă la Stalingrad, doi pînă la 23 august şi 5 pînă la abdicarea Regelui. Dintre antrenorii cunoscuţi de astăzi, doar Halagian se născuse. Avea 3 ani, se pregătea de grădiniţă.
"Timp de 66 de ani a muncit în arbitraj. E o cifră de Guinness Book. Şi tot de Guiness Book e şi faptul că în tot acest timp nu s-a certat cu nimeni şi nimeni n-a avut curajul să-l conteste", spune Ion Crăciunescu, una dintre cele mai importante creaţii ale sale.

Andrei Rădulescu, primul arbitru român care a oficiat la un Campionat Mondial (1970). Nicolae Rainea, Ion Crăciunescu, Adrian Porumboiu, Aron Huzu. Acestea au fost vîrfurile operei lui George N. Gherghe.

Felicitări pentru un penalty inexistent
"Domnul Gherghe nu te privea, ci te scana. Părea că nu te priveşte pe tine, ci se uită prin tine. Impunea respect. Nu ştiu pe cineva care să-i fi spus vreodată ceva. Nici măcar cei de vîrsta lui. Toată lumea îi zicea Domnul Gherghe. O dată arbitram, la Ploieşti, Petrolul cu Sportul. Era 1-1, jucătorii evitau careurile, iar eu abia prin minutul 70 m-am prins cum stă treaba. Oamenii erau înţeleşi la meci egal. N-am intrat în jocul lor şi am prelungit meciul mai mult decît trebuia. A intrat unul de la Petrolul în careu şi a căzut. Am dat penalty, deşi eram convins că n-a fost. Doream să fac ceva împotriva blatului. Nu ştiam că domnul Gherghe e în tribună. După meci a venit la mine şi m-a întrebat cum am văzut faza loviturii de la 11 metri. I-am spus că n-a fost penalty, dar că l-am dat pentru că jucătorii se felicitau deja în teren că le-a ieşit rezultatul dorit. Atunci m-a privit metalic: <> povesteşte actualul finanţator al Vasluiului.

"M-a rugat să mă împac cu Porumboiu"

Ion Crăciunescu povesteşte, vizibil marcat: "L-am vizitat cu cîteva zile înainte să se prăpădească. Nu mai putea vorbi, dar aşa cum stătea întins pe pat, mi-a făcut cu ochiul. Un gest pe care nu i-l văzusem niciodată. Nu demult, înainte să se îmbolnăvească, m-a rugat să mă împac cu Adrian Porumboiu. Vorbea cu glas stins, parcă formula o ultimă dorinţă."

"Mă simt norocos că am întîlnit un asemenea om. Dacă nu era domnul Gherghe, nici eu nu eram ce-am fost în arbitraj"
Ion Crăciunescu

"În viaţa mea, pînă la 58 de ani, n-am întîlnit o persoană de moralitatea domnului Gherghe"
Adrian Porumboiu