Articol de Mirela Neag - Publicat miercuri, 07 iulie 2010 00:00
Cazul Ştrandul Tineretului multiplicat la scară naţională
10 ani au luptat mass-media şi organizaţiile nonguvernamentale pentru a salva Ştrandul Tineretului din Bucureşti de la transformarea acestuia din bază sportivă şi de agrement într-un complex rezidenţial.
Ce face ministrul Daniel Funeriu? Parafează un ordin, numărul 4230 din 17 iunie 2010, privind procedura de închiriere a bunurilor imobile aflate în administrarea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret. Mai exact, este vorba de închirierea bazelor şi a complexelor sportive.
Pînă aici, nimic în neregulă. Ultimul ordin care reglementa acest aspect a fost semnat de ministrul Sorina Plăcintă pe 9 octombrie 2009. Şi în 2007 a existat un astfel de act. Care sînt atunci noutăţile ordinului semnat de Daniel Funeriu?!
Acestea apar începînd cu articolul 3: persoanele fizice sau juridice care închiriază un imobil al ANST "pot realiza, în interes privat, unele construcţii provizorii, strict necesare pentru desfăşurarea activităţii". Care activităţi nu sînt specificate. Singura condiţie prevăzută este "respectarea prevederilor legale privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi a documentaţiei urbanistice aprobate".
Articolul 4 este şi mai interesant. Bunurile imobile ale ANST pot fi închiriate "cu prioritate pentru realizarea de activităţi sportive, culturale, de învăţămînt şi complementare acestora". Prin activităţi complementare se înţelege, conform cu art. 5 alin. c, "orice activităţi de producţie, comercializare, depozitare şi servicii, cu excepţia celor ce implică producţia, comercializarea, depozitarea şi servirea produselor pe bază de alcool şi tutun".
Astfel, aceste baze nu mai sînt exclusiv pentru sport, cultură şi învăţămînt. Din ordinul semnat de Funeriu au dispărut expresiile "în conformitate cu Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000", "păstrarea destinaţiei sau specificul bazei materiale" şi multe alte obligaţii ale chiriaşului, prevăzute în vechiul ordin nr. 1723/2009.
Practic, toate "portiţele" din contractul de concesionare a Ştrandului Tineretului, atractive pentru rechinii imobiliari, se regăsesc în ordinul ministerial de acum.
Ştrand modern
Cazul Ştrandul Tineretului din Bucureşti a început în 2000, după ce ministrul sportului de atunci, Crin Antonescu, a semnat două Hotărîri de Guvern prin care a fost posibilă concesionarea acestei baze sportive pe o perioadă de 49 de ani unei firme private. Intenţiile concesionarului au fost ridicarea mai multor construcţii, inclusiv un bloc P plus 11. După ani de luptă cu mass-media, cu ONG-uri şi cu Primăria Sectorului 1, planurile au eşuat, iar firmei private nu i-a mai rămas decît o singură soluţie: să păstreze destinaţia bazei sportive. A modernizat-o, a renovat-o, cheltuind 1,5 milioane de euro, şi a deschis-o sportivilor şi publicului în luna iunie.
Cazul Ştrandul Tineretului multiplicat la scară naţională
10 ani au luptat mass-media şi organizaţiile nonguvernamentale pentru a salva Ştrandul Tineretului din Bucureşti de la transformarea acestuia din bază sportivă şi de agrement într-un complex rezidenţial.
Ce face ministrul Daniel Funeriu? Parafează un ordin, numărul 4230 din 17 iunie 2010, privind procedura de închiriere a bunurilor imobile aflate în administrarea Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret. Mai exact, este vorba de închirierea bazelor şi a complexelor sportive.
Pînă aici, nimic în neregulă. Ultimul ordin care reglementa acest aspect a fost semnat de ministrul Sorina Plăcintă pe 9 octombrie 2009. Şi în 2007 a existat un astfel de act. Care sînt atunci noutăţile ordinului semnat de Daniel Funeriu?!
Acestea apar începînd cu articolul 3: persoanele fizice sau juridice care închiriază un imobil al ANST "pot realiza, în interes privat, unele construcţii provizorii, strict necesare pentru desfăşurarea activităţii". Care activităţi nu sînt specificate. Singura condiţie prevăzută este "respectarea prevederilor legale privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi a documentaţiei urbanistice aprobate".
Articolul 4 este şi mai interesant. Bunurile imobile ale ANST pot fi închiriate "cu prioritate pentru realizarea de activităţi sportive, culturale, de învăţămînt şi complementare acestora". Prin activităţi complementare se înţelege, conform cu art. 5 alin. c, "orice activităţi de producţie, comercializare, depozitare şi servicii, cu excepţia celor ce implică producţia, comercializarea, depozitarea şi servirea produselor pe bază de alcool şi tutun".
Astfel, aceste baze nu mai sînt exclusiv pentru sport, cultură şi învăţămînt. Din ordinul semnat de Funeriu au dispărut expresiile "în conformitate cu Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000", "păstrarea destinaţiei sau specificul bazei materiale" şi multe alte obligaţii ale chiriaşului, prevăzute în vechiul ordin nr. 1723/2009.
Practic, toate "portiţele" din contractul de concesionare a Ştrandului Tineretului, atractive pentru rechinii imobiliari, se regăsesc în ordinul ministerial de acum.
Ştrand modern
Cazul Ştrandul Tineretului din Bucureşti a început în 2000, după ce ministrul sportului de atunci, Crin Antonescu, a semnat două Hotărîri de Guvern prin care a fost posibilă concesionarea acestei baze sportive pe o perioadă de 49 de ani unei firme private. Intenţiile concesionarului au fost ridicarea mai multor construcţii, inclusiv un bloc P plus 11. După ani de luptă cu mass-media, cu ONG-uri şi cu Primăria Sectorului 1, planurile au eşuat, iar firmei private nu i-a mai rămas decît o singură soluţie: să păstreze destinaţia bazei sportive. A modernizat-o, a renovat-o, cheltuind 1,5 milioane de euro, şi a deschis-o sportivilor şi publicului în luna iunie.
