Gloria s-a întors acasă

Pe un stadion renovat, cu un gazon excelent şi o tabelă modernă, băieţii lui Sabău au dat o lecţie tinerilor olteni. Totuşi, Napoli nu are nicio scuză: are o echipă neexperimentată, dar are totuşi o echipă! Eu am recunoscut la Gloria doar pe nemuritorul Coroian (nu degeaba li se spune vampiri, nu?), pe Tătăruşanu şi pe Frăsinescu. Am mai reîntâlnit o veche cunoştinţă – Radu Mărginean -, şi doi fotbalişti care, cu ceva timp în urmă, jucau prin capitală: Panc şi Flavius Moldovan. În rest, Dănuţ Sabou (cât o să mai treacă până când no să-i mai spună unii Sabău?) şi câţiva necunoscuţi: tinerii Vagner şi Hora, şi străinii Bhairi şi Diogo.

Gloria a început destul de slab. Credeam că se repetă povestea din anii trecuţi: echipă nouă, va fi nevoie de câteva etape pentru a începe să joace. Craiovenii, pericoluşi cum îi ştiam – Wobay, singur în mijlocul careului, trimite mingea la mică distanţă de vinclu. Panc e stăpân pe partea stângă, dar Vagner se încălzeşte mai greu, aşa că ocaziile vin de pe partea lui. Mai întâi o şarjă a lui Costea care îi lasă mingea lui Baird, dar Tătăruşanu apără cu piciorul. Apoi Rose trage de la distanţă pe lângă stâlpul din stânga al porţii bistriţene. Fundaşii laterali şi mijlocaşii centrali ai Gloriei nu urcă, singurii care atacă fiind Coroian, Diogo, Hora şi Bhairi; acesta din urmă, lent, previzibil şi neinspirat, a fost cel mai slab jucător al gazdelor, astfel că fazele periculoase vin de pe partea dreaptă. Într-unul din rarele momente în care nu a încercat driblingul, Hora trage dinafara careului, fără a-i pune probleme lui Bornescu. Apoi Coroian îl lansează pe Diogo, care trimite în braţele portarului din mijlocul careului. În ultima fază a reprizei, Bhairi şutează slab, mingea respinsă ajunge la căpitanul Coroian, care trimite din nou pe lângă poartă.

La pauză, un moment mai puţin plăcut: imediat după ce din boxe a început să se audă imnul echipei, un reprezentant al GspTV a apărut pe pistă, moment în care întreaga tribună s-a ridicat şi a început să huiduie. Chiar dacă oamenii aceia ar fi avut vreun motiv să reacţioneze aşa (dacă!), nu se poate să ai atât de puţin respect pentru imn. Din păcate, încă o dovadă că oamenii vin la stadion mai mult ca să înjure, să se descarce, nu pentru spectacolul sportiv. Un episod de care nu sunt deloc mândru…

Însă alţii au lucruri mai bune de făcut la pauză: Sabău îl scoate pe Bhairi, în locul căruia intră Miclăuş. Fostul clujean îşi face imediat simţită prezenţa: lovitură de cap din careu, pe lângă poartă – şi Gloria arată pentru prima dată că vrea să câştige! Sabău mai face o schimbare inspirată: Borbely în locul lui Sabou. Fostul jucător al Craiovei face ce vrea cu Dănănae, pe partea stângă. La cinci minute după ce a intrat, obţine o lovitură liberă; execută Hora, direct pe poartă, Coroian deviază şi e 1-0 pentru bistriţeni! Oltenii încearcă să revină, dar Tătăruşanu respinge cu un plonjon spectaculos şutul lui Wobay. După puţin timp, Gloria dă lovitura de graţie: Miclăuş pătrunde pe stânga, trimite în careul mic, iar mingea ajunge în poartă, din Mitchell sau Borbely (arbitrul a trecut ca marcator pe Miclăuş, pe tabelă scria Borbely, sau poate a fost un autogol al lui Mitchell). . În orice caz, 2-0 pentru gazde, care pot să aştepte în linişte finalul. Până atunci, bistriţenii mai îngheaţă odată, când Tătăruşanu lasă o centrare să treacă pe lângă poartă, centrare care a trecut la o palmă de bară! Oltenii rămân să se zbată măcar pentru un gol, dar nu reuşesc să treacă de zidul bistriţean (în special de un ubicuu Frăsinescu!), iar gazdele, care aveau şansa să-şi repare golaverajul stricat în Giuleşti, ratează contraatac după contraatac. După vreo şapte minute de prelungiri, arbitrul Alexandru Tudor pune capăt meciului. Fără să strălucească, Gloria a jucat mai bine şi merită cele trei puncte.

Gloria Bistriţa începe un nou sezon cu o nouă echipă, cum ne-am obişnuit. Totuşi, dacă termină sezonul în această formulă, va fi cea mai bună echipă pe care a avut-o Sabău până acum (cu excepţia celei din meciul cu Atletico Madrid, de anul trecut). Frăsinescu a jucat foarte bine, la fel şi Panc, iar Vagner sper să fie măcar un sfert de Sepsi. Radu Mărginean e cel puţin la fel de bun cum îl ţineam minte, Coroian e liderul şi cel mai bun jucător al echipei. Hora a făcut ce-a vrut pe partea lui, iar Diogo pare că ştie cu mingea (spre deosebire de majoritatea străinilor care au trecut pe la noi). O menţiune specială merită Tătăruşanu: nu ştiu dacă Gloria a avut vreodată un portar atât de bun. Totuşi, Gloria mai are un portar bun şi foarte popular la Bistriţa, pentru că este localnic – Călin Albuţ. Rămâne de văzut cum va gestiona Sabău situaţia: ai un portar tânăr şi foarte bun, dar care pleacă sigur la sfârşitul sezonului, şi mai ai un portar bun pe banca de rezerve, care pentru a-i putea lua locul va trebui să joace. Inspirat, cum îl ştim, Sabău va lua sigur decizia corectă.